20 Martie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere decizia puterilor executivă și legislativă de a reduce bugetul prevăzut inițial pentru plata drepturilor restante ale magistraților, ce decurg din hotărâri judecătorești definitive, precum și preocuparea colegilor judecători și procurori față de situația generată ca urmare a unei noi reeșalonări a plății acestor drepturi, Consiliul Superior al Magistraturii învederează următoarele:

În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive.

În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive.

Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026.

Instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând ”un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept.

Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal.

Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare.

În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege. 

Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal

03 Martie 2026

Concluziile întâlnirii dintre membrii CSM și reprezentanții UNBR pentru continuarea demersurilor în vederea elaborării mecanismului de normare a activităţii instanţelor

Astăzi, 03 martie 2026, a avut loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii o întâlnire de lucru între membrii aleşi, judecători şi reprezentanţi ai societăţii civile, și delegația Uniunii Naționale a Barourilor din România, reprezentată de domnul avocat Traian Briciu, președintele UNBR, împreună cu vicepreședinți ai Uniunii şi membri ai Comisiei Permanente.

Consiliul salută şi cu această ocazie deschiderea spre dialog a reprezentanților corpului profesional al avocaților, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, s-au alăturat eforturilor comune pentru identificarea celor mai bune soluţii care să faciliteze activitatea şi să degreveze instanţele judecătoreşti.

Încă de la începutul discuţiilor, Consiliul a prezentat, astfel cum s-a arătat şi în numeroase alte comunicări anterioare, provocările cu care se confruntă puterea judecătorească şi care creează riscuri reale de colaps sistemic.

Acestea sunt reprezentate de circumstanţe excepţionale, precum:

· deficitul de peste 800 de judecători:

· imposibilitatea organizării concursurilor de admitere directă în magistratură ca urmare a suspendării acestora prin act normativ;

· volum de activitate de 4 ori mai mare decât media europeană, aflat deja în creştere faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

· instanţe în cadrul cărora activează efectiv un număr foarte mic de judecători faţă de schema aprobată, respectiv 1 judecător sau 2 judecători, fiind imposibil ca din punct de vedere al administrării justiţiei şi al efortului uman să îşi poată desfăşura în continuare activitatea în această modalitate.

În acest context, un mecanism de normare a activităţii este absolut necesar, alături de modificări legislative pentru degrevarea instanţelor, astfel încât accesul la justiţie al cetăţenilor şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate.

Propunerea de normare a activităţii realizată până la acest moment de Consiliu a fost prezentată ca mecanism general reprezentanţilor UNBR.

Uniunea Naţională a Barourilor din România a subliniat că înţelege situaţia de la nivelul instanţelor judecătoreşti şi că există colaborare cu corpul profesional al avocaţilor, însă a arătat că este probabil ca măsura normării să prelungească durata unor proceduri judiciare, sens în care este nevoie de măsuri care să reducă acest efect.

S-a stabilit de comun acord că este necesar ca mecanismul de normare să fie prezentat într-o modalitate cât mai transparentă, astfel încât să fie înţeles de participanţii la actul de justiţie, şi să fie comunicat public la scară largă.

De comun acord s-a stabilit că este necesară o întâlnire ulterioară în scurt timp, pentru analiza unor aspecte tehnice de detaliu faţă de mecanismul deja elaborat de Consiliu pentru normarea activităţii instanţelor, precum definirea cauzelor prioritare şi crearea unui mecanism de reexaminare pentru situaţia în care o cauză nu este iniţial calificată drept prioritară.

Totodată, s-a agreat de către toţi participanţii că este utilă crearea unei comisii de monitorizare a implementării mecanismului de normare, care să îl adapateze permanent pe măsură ce apar situaţii noi, care nu au putut fi avute în vedere.

În ceeea ce priveşte măsurile pentru degrevarea instanţelor, UNBR a subliniat că pentru procedurile desfăşurate în faţa unor organisme administrative este necesară asigurarea asistenţei prin avocat, avansând totodată nevoia unei propuneri legislative pentru identificarea „litigiilor de proximitate”, cu complexitate redusă, care să poată fi analizate de comitete de arbitraj compuse din avocaţi, cu garantarea unei căi de atac la instanţă pentru motive specifice.

De asemenea, UNBR a subliniat că este esenţial ca prin măsuri adoptate la nivel legislativ să fie asigurat personal de suport pentru judecători, respectiv grefieri şi asistenţi ai judecătorului, care să contribuie la eficientizarea activităţii fiecărui complet de judecată, măsură apreciată absolut necesară de Consiliu şi prezentată public anterior.

S-a concluzionat că este esenţială colaborarea interprofesională pentru eficientizarea activităţii instanţelor, în beneficiul cetăţeanului, astfel încât, atât CSM, cât şi UNBR vor menţine dialogul şi vor efectua în continuare demersurile necesare îndeplinirii și conservării acestui deziderat esenţial pentru buna funcţionare a societăţii.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

24 Februarie 2026

INFORMARE

privind continuarea demersurilor pentru adoptarea mecanismului de normare a activităţii instanţelor

Consiliul Superior al Magistraturii şi-a asumat adoptarea măsurilor necesare pentru normarea activităţii instanţelor şi continuă în prezent consultarea tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi a barourilor pentru identificarea cauzelor prioritare ce vor fi avute în vedere în cadrul mecanismului elaborat.

Continuând demersurile realizate pentru adoptarea de măsuri concrete, la data de 03 martie 2026 va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România pentru consultarea corpului profesional al avocaţilor.

Volumul de activitatea înregistrat până la acest moment este mai mare decât în anul 2025 la aceeaşi dată, respectiv cu peste 16.600 de cauze în plus în stadiu fond faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă – 246.521 de cauze în anul 2026 până la această dată faţă de 229.903 cauze în anul 2025 în aceeaşi perioadă, iar deficitul naţional este de 810 judecători.

Instanţele judecătoreşti se confruntă cu un volum de activitate disproporţionat faţă de resursele umane existente, ceea ce poate conduce la blocarea activităţii de judecată. Judecătorii fac un efort foarte mare pentru a asigura o justiţie funcţională zi de zi în România, la standardele statului de drept, efort care nu mai poate fi susţinut fără măsuri concrete de normare a activităţii.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţie a Datelor cu Caracter Personal