16 Iunie 2026

INFORMARE DE PRESĂ

            Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă că a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026 prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor, versiunea în limba engleză.

            Scrisoarea de înaintare către Comisia Europeană poate fi accesată aici.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

12 Iunie 2026 

COMUNICAT DE PRESĂ

Încrederea în Sistemele de Justiție – mesajul și obiectul principal al Adunării Generale ENCJ 2026 de la Paris

În perioada 4–6 iunie 2026, la Paris, s-a desfășurat cea de-a XXII-a Adunare Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), având ca temă centrală „Trust in the Judiciary” – Încrederea în Justiție.

Reprezentanți ai consiliilor judiciare, instanțelor europene, organizațiilor profesionale ale magistraților și instituțiilor europene au analizat una dintre cele mai importante provocări ale sistemelor judiciare contemporane: consolidarea încrederii publice în justiție, ca premisă esențială pentru protejarea independenței judiciare și a statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de domnul judecător Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului.

Președinta ENCJ, Madeleine Mathieu, a subliniat că Adunarea Generală oferă un cadru pentru dezbaterea problemelor relevante privind consolidarea încrederii publice în sistemele judiciare, evidențiind necesitatea unui dialog permanent între justiție și societate.

Un moment de referință al reuniunii l-a constituit intervenția președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, intitulată „In Courts We Trust”, dedicată rolului independenței judiciare și al încrederii cetățenilor în instanțe ca fundament al statului de drept european.

Dezbaterile au abordat teme de actualitate precum:

▪️ independența justiției și încrederea publică;

▪️ comunicarea instituțională a sistemului judiciar;

▪️ provocările digitalizării și impactul noilor tehnologii;

▪️ combaterea dezinformării și rolul comunicării publice;

▪️ jurisprudența CJUE privind independența judiciară.

Un accent deosebit a fost pus și pe rolul formării profesionale a magistraților. Ingrid Derveaux, Secretar General al European Judicial Training Network (EJTN), a evidențiat faptul că formarea judiciară reprezintă un pilon esențial pentru existența unor sisteme judiciare independente, reziliente și capabile să răspundă provocărilor societății moderne.

În același sens, a fost evidențiat rolul EJTN în dezvoltarea unei culturi judiciare europene comune, bazate pe respectul pentru statul de drept, independența justiției și drepturile fundamentale. Cooperarea și formarea continuă a magistraților europeni contribuie nu doar la creșterea calității actului de justiție, ci și la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile judiciare.

Lucrările Adunării Generale s-au încheiat prin adoptarea Declarației de la Paris 2026 privind „Încrederea în Justiție”, care reafirmă că încrederea publică în justiție este o condiție indispensabilă pentru apărarea independenței judiciare și pentru funcționarea efectivă a statului de drept.

Mesajul central al reuniunii a fost clar: o justiție independentă are nevoie de încrederea cetățenilor, iar această încredere se construiește prin profesionalism, integritate, transparență, comunicare eficientă și formare continuă.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

10 Iunie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ 

*

Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României

*

3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei  judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.

Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.

De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

·         Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre este prezentat aici, iar Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti poate fi accesată în integralitate aici.

·         Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor pot fi accesate aici.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

04 Iunie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor

În şedinţa de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.

Secţia pentru procurori asigură întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România, urmând a efectua, în funcţie de evoluţia procesului legislativ, toate demersurile necesare în acest sens.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

04 Iunie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor

În şedinţa extraordinară de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru judecători a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de campania de decredibilizare continuă a puterii judecătoreşti, precum şi faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.

Măsura adoptată a fost necesară, în primul rând, faţă de contextul general din ultima perioadă, care a vizat discreditarea şi stigmatizarea constantă a puterii judecătoreşti în România, precum şi de poziţia unanimă a tuturor preşedinţilor curţilor de apel care au transmis Consiliului că există o stare de tensiune majoră în rândul corpului profesional al judecătorilor pe fondul acestei campanii negative şi al negării eforturilor deosebit de mari ale magistraţilor pentru realizarea actului de justiţie, în contextul volumului foarte mare de activitate şi al deficitului cronic de personal.

Totodată, măsura este necesară în vederea exprimării punctului de vedere faţă de  proiectul de lege vizând salarizarea, care prin conţinut şi efectele pe care le va produce neagă rolul şi locul puterii judecătoreşti în statul de drept şi, odată cu acesta, însuşi statul de drept în România.

Secţia pentru judecători transmite corpului profesional că sprijinul individual al fiecăruia este esenţial pentru Consiliu, care în funcţie de evoluţie va convoca în viitor adunările generale ale judecătorilor pentru reacţii ferme care să conducă la apărarea puterii judecătoreşti, asigurând întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

02 Iunie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Punctul de vedere transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice

         Astăzi, 02 iunie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis către Ministerul Justiţiei, ca urmare a solicitării acestei instituţii, punctul de vedere formulat cu privire la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice, care poate fi accesat aici.

CSM a atras ferm atenţia asupra următoarelor vicii de neconstituţionalitate ale proiectului de lege, detaliate pe larg în ataşamentul la prezentul comunicat, respectiv:

·        proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege;

·        includerea magistraţilor în proiectul de lege constituie o încălcare flagrantă a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, la art. 205 alin. (2) teza a II-a, prevede că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”

·        independența justiției, consacrată expres de Constituția României, republicată, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori, context în care salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din Autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției.

·        în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești.

·        reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este ambiguă şi lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată.

·        Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal