Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Skip Navigation LinksCSM1909 > Arhivă comunicate
 Caută
Comunicate - prima pagină

COMUNICAT privind poziţia Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii faţă de propunerile de modificare ale Codului penal şi Codului de procedură penală pentru implementarea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


15.12.2017

COMUNICAT  

privind poziţia Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii faţă de propunerile de modificare ale Codului penal şi Codului de procedură penală pentru implementarea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016

       Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se alătură şi susţine punctele de vedere exprimate recent de cele mai importante structuri de parchet din cadrul sistemului judiciar – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – precum şi de Asociaţia Procurorilor din România cu privire la propunerile de modificare ale Codului penal şi Codului de procedură penală, avansate în cadrul demersului legislativ parlamentar de implementare a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016.

       Secţia pentru procurori din cadrul Consililui Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea atât cu privire la maniera aleasă pentru desfăşurarea acestui proces legislativ – în procedură de urgenţă, fără transparenţă şi fără o prealabilă consultare a magistraţilor – cât şi faţă de conţinutul unora dintre propunerile avansate, care vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-şi desfăşura activitatea în vederea îndeplinirii misiunii constituţionale înscrise în art.131 alin.1 din Constituţia României, aceea de a apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în special împotriva celei mai agresive forme de ilicit juridic – ilicitul penal. 

       Lipsa de transparenţă şi urgenţa acestui demers legislativ nu poate fi justificată atâta vreme cât termenul de implementare a directivei europene în legislaţia fiecărui stat membru este 1 aprilie 2018, iar o mare parte din propunerile de modificare avansate exced exigenţelor şi limitelor de reglementare ale acestei directive.

       Având în vedere principiul colaborării loiale între puterile statului, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii adresează Parlamentului României solicitarea de a amâna derularea procesului legislativ în vederea consultării adunărilor generale ale magistraţilor din instanţe şi parchete şi asociaţiilor profesionale. Aceste demersuri consultative vor asigura atât transparenţa procesului legislativ cât şi posibilitatea identificării de către puterea legiuitoare a celor mai adecvate soluţii legislative care să determine şi să garanteze un echilibru necesar în orice societate democratică între interesul general al societăţii de a fi protejată de consecinţele faptelor infracţionale şi interesul legitim al persoanelor anchetate penal de a avea dreptul la un proces echitabil şi de a fi prezumate nevinovate până la o hotărâre definitivă de condamnare.

Secţia pentru procurori -

Consiliul Superior al Magistraturii


Comunicat privind poziţia publică a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a Legilor Justiţiei

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


11.12.2017

 

COMUNICAT   

privind poziţia publică a Secţiei pentru procurori din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii faţă de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a Legilor Justiţiei 

 

Nevoia de modificare a legilor care interesează buna organizare şi funcţionare a sistemului judiciar a fost semnalată în mai multe rânduri de către Consiliul Superior al Magistraturii, existând analize şi dezbateri ce au implicat colectivele instanţelor şi parchetelor, precum şi asociaţiile profesionale, finalizate cu propuneri concrete de modificare formulate atât în cursul anului 2015 cât şi în primăvara anului 2017. Prin urmare, este firesc ca un număr însemnat de modificări şi amendamente pentru modificarea Legilor Justiţiei să provină din interiorul sistemului judiciar, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu toate acestea, atât proiectul de modificare a Legilor Justiţiei transmis de Ministerul Justiţiei spre avizare la 23 august 2017, cât şi propunerile legislative ulterioare transmise spre avizare de către Camera Deputaţilor au conţinut o serie de propuneri cu potenţial ridicat de afectare a luptei împotriva corupţiei, a independenţei procurorilor şi a întregului sistem judiciar, vizând aspecte care nu au fost niciodată anterior supuse vreunei dezbateri publice sau analizei Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste propuneri „surpriză” au fost lipsite de orice notă de fundamentare, nu au fost realizate studii de impact şi nici nu au fost explicate de către iniţiatori cauzele care ar genera nevoia unor astfel de modificări. În egală măsură, nu a existat nicio explicaţie clară şi argumentată cu privire la urgenţa adoptării unor astfel de măsuri legislative despre care nu  s-a făcut vorbire niciodată în spaţiul dezbaterilor publice.

Aceste aspecte au fost doar o parte din motivele care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii să avizeze negativ atât proiectul iniţial depus de Ministerul Justiţiei, cât şi propunerile legislative promovate ulterior în procedură parlamentară.

Argumentele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerile legislative iniţiate în procedura parlamentară au fost expuse pe larg în hotărârea Plenului Consiliului care a însoţit avizul. Chiar dacă acestea sunt consultative, Secţia pentru procurori constată că în cadrul procedurii legislative ce se desfăşoară în regim de urgenţă nu este analizat şi luat în considerare niciunul din aceste argumente, deşi acestea au evidenţiat cauzele pentru care unele propuneri vor fi de natură a afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi independenţa procurorilor şi a întregului sistem judiciar.

Cu privire la implicarea unor asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor în procesul legislativ, este necesar a se sublinia că doar Consiliul Superior al Magistraturii este organismul constituţional reprezentativ pentru întreg corpul magistraţilor. Poziţia instituţională a acestui organism colectiv s-a conturat ca urmare a centralizării şi analizării tuturor opiniilor exprimate de adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor de la toate instanţele şi parchetele din ţară, inclusiv a opiniilor transmise de asociaţiile profesionale ale magistraţilor.

În acelaşi timp, asociaţiile profesionale ale judecătorilor sau ale procurorilor care participă la procesul legislativ exprimă puncte de vedere ale unor părţi minoritare ale judecătorilor sau procurorilor şi nu beneficiază de reprezentativitate pentru întreg corpul profesional al magistraţilor.

       Secţia pentru procurori -

Consiliul Superior al Magistraturii


Mesajul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului - 10 decembrie 2017

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)

CABINET PREŞEDINTE


                                               

                                                                            

Mesajul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia

Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului - 10 decembrie 2017

 

„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.”

Acest mesaj a fost asumat de Organizaţia Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948 când, prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, se defineşte un concept nou - dacă ne raportăm la istoria umanităţii - prin care omul, fiinţa umană, este recunoscută ca fiind o valoare fundamentală şi universală, având atributul suprem şi distinct al libertăţii şi egalităţii.

La aproape 2000 de ani de la naşterea sa, după două războaie mondiale şi un holocaust, în care au fost masacrate milioane de vieţi, umanitatea a înţeles necesitatea elaborării unui set de reguli, astfel încât să se evite pentru viitor abuzurile si atrocităţile înfăptuite în cel de-al Doilea Război Mondial. 

Redactată, într-o oarecare măsură, după modelul Declarației franceze a drepturilor omului și cetățeanului din 1789 și a Declarației de independență a Statelor Unite din 1776, Declaraţia adoptată de 58 de state membre ale Adunării Generale a ONU statuează în preambul că „recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume”.

Iată de ce, ziua de 10 decembrie este şi trebuie să rămână un moment de referinţă în istoria omenirii. Prin această declaraţie istorică, fiinţei umane, indiferent de sex, rasă sau religie, ori statut social îi este recunoscut atributul său fundamental: demnitatea.

Astăzi, la aproape şapte decenii distanţă de la acest moment de referinţă, putem afirma că înţelegerea, dar mai ales respectarea drepturilor omului trebuie să constituie o componentă esenţială a educaţiei şi a devenirii noastre ca oameni. 

Ca un paradox însă, de cele mai multe ori, omul reflectează asupra drepturilor sale fundamentale numai atunci când acestea sunt puse în pericol sau chiar încălcate.

Aşa fiind, importanţa intrinsecă a drepturilor fundamentale ale omului nu îngăduie statelor să se mărginească doar la proclamarea lor. Necesitatea respectării lor în cadrul unui proces continuu şi consistent, presupune o implicare activă a tuturor autorităţilor aflate într-o poziţie de putere şi având la dispoziţie instrumente de constrângere.

Această realitate a determinat statele europene să proclame ulterior aceste valori fundamentale inerente fiinţei umane şi într-un document cu valoare juridică – Convenţia Europeană asupra Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Justiţia are, aşadar, un rol fundamental în asigurarea exercitării depline şi nestingherite a acestor drepturi şi libertăţi fundamentale, prin constatarea şi sancţionarea încălcărilor sau limitărilor aduse prin acte ori acţiuni abuzive ale autorităţilor, iar dreptul de acces la o Justiţie independentă şi imparţială reprezintă el însuşi o valoare fundamentală de netăgăduit.

Apreciez necesar, dincolo de proclamaţii, documente internaţionale şi legi, ca vocaţia umanistă a slujitorilor justiţiei să se regăsească în capacitatea de internalizare a acestor concepte, nu ca un exerciţiu intelectual, ci şi ca o conduită constantă, firească şi intrinsec asociată profilului uman şi profesional al fiecărui magistrat. 

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii, în considerarea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, reafirmă importanţa respectării drepturilor omului de către toate autorităţile statului, inclusiv de către autorităţile judiciare.   

Este important a se înţelege că independenţa justiţiei nu reprezintă un privilegiu al magistratului, ci o garanţie necesară - dar nu şi suficientă – prin care democraţiile moderne pot să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale omului, menţinerea şi, atunci când este necesar, restabilirea ordinii sociale constituţionale.

Judecător Mariana Ghena

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          


Mesajul doamnei judecător Mariana Ghena - preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia celebrării Zilei Constituţiei României - 8 decembrie 2017

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


 

Mesajul doamnei judecător Mariana Ghena – preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia celebrării Zilei Constituţiei României – 8 decembrie 2017

                

                                  

Manifestarea omagială de astăzi este una cu semnificaţii deosebite, adoptarea Constituţiei la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional, înscriind o nouă pagină a istoriei constituţionale a României.

Prin amploarea şi caracterul său, Revoluţia din 1989 a impus transformarea radicală a societăţii şi guvernării acesteia, făcând necesară, în acest context, adoptarea unei noi Constituţii.

Rămâne un exemplu pentru posteritate efortul creator, devotamentul faţă de principii şi capacitatea de a gândi progresist a celor ce au făcut ca textul Constituţiei de la 1991 să aibă valoare şi să capete sens.

Constituţia României este legea fundamentală a Statului Român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale.

Menţionat pentru prima dată în Constituţia de la 1866, principiul separării puterilor în stat, a căpătat, în timp, consistenţă şi perenitate, dovedindu-se un factor important de modernitate şi progres spre o democraţie autentică.

În egală măsură, independenţa justiţiei ca valoare constituţională, reprezintă garanţia supremă a respectării legii şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor consacrate de textele constituţionale.

Independenţa magistraţilor nu reprezintă un privilegiu al acestora, nu constituie doar o garanţie a statului de drept, ci este acel atribut al funcţiei care îi permite magistratului să acţioneze  şi să decidă doar în baza legii, fără nicio subordonare sau influenţă, respectând astfel dreptul fundamental al cetăţeanului de a avea acces la o justiţie independentă.

Arhitectura constituţională atribuie, din această perspectivă,  o prerogativă esenţială şi de maximă responsabilitate Consiliului Superior al Magistraturii, aceea de a garanta independenţa justiţiei.

Dincolo de complexitatea acestui concept, eficienţa şi modalitaţile de exprimare a acestei garanţii, trebuie să fie rezultatul efortului tuturor autorităţilor şi instituţiilor statului, a societăţii în ansamblu şi a fiecărui cetăţean în parte.

Istoria a dovedit că realitatea constituţională, indisolubil legată de viaţa colectivă, presupune şi obligă la evoluţie constituţională şi, din această perspectivă, sunt elocvente cele 8 modificări suferite de Constituţia României de la prima s-a adoptare din 1866 până astăzi.

Orice revizuire a Constituţiei este privită cu  temerea că o modificare de această natură ar putea antrena dezorganizarea unui echilibru găsit. Totuşi, aceeaşi istorie a dovedit că ideile pentru revizuirea Constituţiei nu pot şi nu trebuie să fie ignorate, însă, în acelaşi timp, despre ele nu se poate discuta decât în termenii legii fundamentale.

Este în puterea noastră, a celor de azi, să gândim cu respect şi maturitate la cei de mâine şi, cu principiile însuşite, legea pe masă şi moralitatea în conştiinţă, să acţionăm în spiritul vremurilor, dar cu dorinţa de  a evolua.

Trebuie să credem în perenitatea valorilor democratice în capacitatea de dialog real între autorităţile statului şi în forţa justiţiei române independente !

Judecător Mariana Ghena

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii



COMUNICAT cu privire la continuarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de consultare publică în vederea îmbunătăţirii Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


28 noiembrie 2017

COMUNICAT 

cu privire la continuarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de consultare publică în vederea îmbunătăţirii Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media

         Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele precizări:

         În cadrul şedinţei Comisiei nr.2 – “Resurse Umane şi Organizare” din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ce a avut loc marţi 28 noiembrie 2017, s-a decis continuarea consultărilor publice pentru modificarea şi completarea Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, vizând raporturile de bună colaborare între autorităţile judiciare şi organismele mass-media, în interesul unei corecte informări a cetăţenilor.

         Consultarea publică reprezintă etapa preliminară a acestui demers având ca dată limită - 31 ianuarie 2018 - până la care toate organizaţiile neguvernamentale interesate, organismele mass-media, jurnaliştii acreditaţi precum şi alţi reprezentanţi mass-media ce doresc să se implice activ în acest demers sunt invitaţi să formuleze propuneri de modificare şi îmbunătăţire, în vederea centralizării lor şi stabilirii unei baze de date care să constituie un punct de plecare al discuţilor şi dezbaterilor ce se vor organiza.

         Toate propunerile formulate şi transmise până la data stabilită vor fi centralizate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii urmând ca ulterior să fie stabilit un program de întâlniri comune destinat analizelor şi dezbaterilor publice ce va fi comunicat în timp util tuturor celor interesaţi să participe. 

   Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media


Comunicat de presă privind participarea reprezentanţilor CSM la Forumul România - Republica Moldova în domeniul justiţiei

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


27 noiembrie 2017

Comunicat de presă

 privind participarea reprezentanţilor CSM la

Forumul România - Republica Moldova în domeniul justiţiei

 

            În perioada 23-24 noiembrie 2017, a avut loc la Bucureşti la Palatul Parlamentului, cea de a doua ediţie a Forumului România – Moldova în domeniul justiţiei.

            Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de doamna judecător Mariana Ghena, preşedintele Consiliului, doamna judecător Simona Marcu, membru ales al CSM şi domnul procuror Flavian Alexandru Popa, şef al Serviciului afaceri europene și relaţii internaţionale.

            Forumul reprezintă o importantă platformă de cooperare dintre autorităţile judiciare dintre cele două state şi pentru sprijinirea Republicii Moldova în continuarea reformelor în domeniul justiţiei.

            În cadrul celei de a doua ediţii, au fost abordate teme vizând reforma judecătorească din perspectiva optimizării sistemului judiciar, locul şi rolul procurorului în arhitectura sistemului judiciar, prevenirea şi combaterea corupţiei şi a criminalității organizate din perspectivă europeană, rolul profesiilor liberale în funcționarea justiţiei.

            Totodată, în cursul ultimei zile, a avut loc o nouă întâlnire de lucru între reprezentanţii consiliilor judiciare din România şi Moldova la care au participat domnul judecător Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova, domnul Gheorghe Avornic, membru CSM Moldova, domnul procuror Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor din Republica Moldova, doamna judecător Mariana Ghena, preşedintele Consiliului din România, domnul procuror Cristian Mihai Ban, vicepreşedintele Consiliului, domnul judecător Mihai Balan, doamna procuror Tatiana Toader şi domnul procuror Codruţ Olaru, membri CSM România. În cadrul acestei întrevederi a fost realizat un schimb de informaţii cu privire la bunele practici în domeniul justiţiei şi au fost analizate modalităţile concrete pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a planului trilateral de colaborare între consiliile din cele două state.

            Partea română şi-a reafirmat întreaga deschidere şi suportul necesar asigurării unui parcurs european al justiţiei din Republica Moldova. 

                     Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media


Comunicat de presă privind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la dezbaterile din cadrul Comisiei speciale comune a Parlamentului României, privitoare la proiectele de modificare a Legilor justiţiei

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


24 noiembrie 2017

Comunicat de presă

privind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la dezbaterile din cadrul Comisiei speciale comune a Parlamentului României, privitoare la proiectele de modificare a Legilor justiţiei

 

Urmare solicitărilor formulate de reprezentanţii mass media privind prezenţa domnului Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la dezbaterile din Comisia specială comună a Parlamentului României vizând proiectul de modificare a legilor justiţiei, care au avut loc în data de 24  noiembrie 2017,

 

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să informeze că, în conformitate cu dispoziţia rezolutivă din data de 21.11.2017 a doamnei judecător Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi coordonator al  Comisiei nr. 1 “Legislaţie şi cooperare interinstituţională” (link la adresa), persoanele desemnate să reprezinte Consiliul Superior al Magistraturii la aceste dezbateri au fost:

Jud. Maria Ceauşescu – director DLDC

şi

Jud. Adreea Uzlău- director adj DLDC,

 

acestea din urmă fiind mandatate să prezinte în cadrul dezbaterilor poziţiile şi amendamentele Consiliului la proiectele de legi, aşa cum acestea au fost elaborate, argumentate şi asumate la nivel instituţional.

 

În absenţa unei desemnări exprese, comunicate oficial Comisiei parlamentare de către conducerea Consiliului, orice altă participare, intervenţie sau punct de vedere prezentat de vreun membru al Consiliului în cadrul acestor dezbateri, nu reprezintă şi nu valorează exprimare şi asumare instituţională din partea Consiliului Superior al Magistraturii pe temele dezbătute.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media


Precizări privind iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de transpunere în legislaţia secundară naţională a Directivei (UE) 2016/343 din 9 martie 2016

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


24.11.2017

                                                                                               

Precizări

privind iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de transpunere în legislaţia secundară naţională a Directivei (UE) 2016/343 din 9 martie 2016

 

Având în vedere aspectele vehiculate recent în mass-media cu privire la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de a modifica Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele precizări lămuritoare:

Prin Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 pentru consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale s-au reglementat o serie de garanţii pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie a persoanelor acuzate sau suspectate, stabilindu-se în sarcina statelor membre obligativitatea transpunerii acestei reglementări europene în legislaţia naţională a fiecărui stat până la data de 1 aprilie 2018.

Transpunerea acestei Directive impune o verificare şi ajustare corespunzătoare atât a legislaţiei primare (legi, ordonanţe etc.) cât şi a celei secundare (regulamente, ghiduri, instrucţiuni etc.). 

Din perspectiva Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost apreciate relevante şi cu potenţial de incidenţă în legislaţia secundară (Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România  şi mass media) următoarele articole din cuprinsul Directivei: 

„Art.4 – Referirile publice la vinovăţie

(1) Statele membre iau măsurile necesare  pentru a garanta că atâta vreme cât vinovăţia unei persoane suspecte sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declaraţiile publice făcute de autorităţile publice şi deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăţie, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată. Prin aceasta nu se aduce atingere actelor de urmărire penală care au drept scop dovedirea vinovăţiei persoanei suspectate sau acuzate şi nici deciziilor preliminare cu caracter procedural care sunt luate de autorităţile judiciare sau de alte autorităţi competente şi care se bazează pe suspiciuni sau probe incriminatoare.

(2) Statele membre se asigură că sunt disponibile măsuri corespunzătoare în cazul unei încălcări a obligaţiei prevăzute la alin.1 din prezentul articol de a nu se referi la persoane acuzate sau suspecte ca fiind vinovate, în conformitate cu prezenta Directivă şi, în special, cu art.10. 

(3) Obligaţia prevăzută la aliniatul 1 de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca şi cum ar fi vinovate, nu împiedică autorităţile publice să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale, când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public.

Art.5 – Prezentarea persoanelor suspecte şi acuzate

(1) Statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate şi acuzate nu sunt prezentate ca şi cum ar fi vinovate, în faţa instanţei sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică.

(2) Aliniatul 1 nu împiedică statele membre să aplice măsuri de constrângere fizică impuse de circumstanţele specifice cauzei, legate de securitate sau menite să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terţe persoane.”

În urma analizei prevederilor Directivei (UE) dar şi a cauzei Popovi c. Bulgaria, în care CEDO a condamnat statul bulgar pentru nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie a persoanei acuzate, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media a propus efectuarea unei analize la nivelul Consiliului privind oportunitatea şi/sau necesitatea completării, în strânsă legătură cu aceste articole din Directivă, a unor reglementări secundare emise de Consiliul Superior al Magistraturii ce vizează organizarea şi funcţionarea instanţelor precum şi relaţiile instituţiilor din sistemul judiciar cu reprezentanţii mass media.

Propunerea a fost înaintată spre analiză Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul CSM la 16 martie 2017, în vederea analizării şi redactării unui punct de vedere. 

De asemenea, prin Raportul Inspecţiei Judiciare nr.6999/IJ/1586/DIP/2016 din 8 februarie 2017, au fost formulate o serie de propuneri de modificare ale aceluiaşi Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, propuneri care au fost analizate de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din 4 mai 2017. Secţia pentru procurori a hotărât înaintarea acestor propuneri de modificare a art.25 şi art.27 din Ghid către Comisia nr.2 din cadrul Consiliului spre a fi avute în vedere alături de celalalte propuneri de modificare ale Ghidului care s-au formulat, precum şi solicitarea unui punct de vedere Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios (DLDC).

Punctul de vedere rezultat în urma examinării propunerilor de către DLDC a fost supus analizei Comisiei nr.2  - “Resurse umane şi organizare” din cadrul Consiliului în şedinţa din data de 24 octombrie 2017.

Comisia nr.2 a realizat o verificare preliminară şi sumară a propunerilor ce i-au fost înaintate, apreciind necesară amânarea discutării lucrării pentru o dată ulterioară, întrucât a considerat oportună consultarea instanţelor şi parchetelor cu privire la aceste propuneri de modificare formulate şi cu privire la alte dificultăţi întâlnite în practică în aplicarea Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media. În acest sens s-a dispus transmiterea unor circulare instanţelor şi parchetelor stabilindu-se un termen de două săptămâni pentru comunicarea răspunsurilor. În aceeaşi şedinţă, Comisia nr.2 a apreciat necesară consultarea organizaţiilor neguvernamentale interesate şi a reprezentanţilor mass media cu privire la propunerile formulate, sens în care domnul Victor Alistar - membru al CSM, reprezentant al societăţii civile – a fost desemnat a organiza aceste consultări.

Prin urmare, iniţiativa de modificare a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciardin România şi mass media se află în acest moment la stadiul de analiză, fiind lansate spre dezbatere un set de propuneri iniţiale care pot a fi ajustate, amendate şi îmbunătăţite, în aşa fel încât să se obţină o formă finală adecvată, în acord cu rigorile şi exigenţele Directivei (UE) 2016/343 şi care să reprezinte o soluţie de echilibru între dreptul la viaţa privată, la propria imagine şi la prezumţia de nevinovăţie a persoanei suspecte sau acuzate şi dreptul la informare a publicului larg privind stadiul anchetelor şi cercetărilor penale.

Menţionăm că statele membre sunt obligate să transpună în legislaţia naţională directivele europene până la termenele stabilite, demersul Consiliului Superior al Magistraturii având ca scop identificarea unor soluţii adecvate, prin consultarea instanţelor, parchetelor, a societăţii civile şi a reprezentanţilor mass media, pentru a se asigura conformitatea Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media cu exigenţele Directivei până la data de 1 aprilie 2018.

Pentru a înlătura orice confuzie şi venind în întâmpinarea solicitărilor formulate de unii reprezentanţi ai mass-media privind transparenţa totală a acestui demers de îmbunătăţire a legislaţiei secundare, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii va solicita reluarea discuţiilor în cadrul Comisiei nr. 2 “Resurse umane şi organizare” cu privire la procedura de consultare aferentă.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media




Mergi la începutul paginii