Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Sigla CSM
Skip Navigation LinksCSM1909 > Arhivă comunicate
 Caută
Comunicate - prima pagină


COMUNICAT DE PRESĂ

06 Mai 2019

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, față de interesul public manifestat cu privire la desemnarea domnului procuror Bogdan Dimitrie Licu în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulează următoarele precizări:

Delegarea domnului procuror Bogdan Dimitrie Licu în funcția procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost dispusă în baza dispozițiilor art. 57 alin. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „în interesul serviciului procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, dispozițiile alin. 1-6 fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori”.

Conform dispozițiilor art. 57 alin. 8 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Judecătorii și procurorii pot fi delegați numai la instanțe sau parchete la care au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional dobândit".

Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror”.

Față de cele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 40 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 57 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Secția pentru procurori a dispus delegarea domnului procuror Dimitrie Bogdan Licu în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, începând cu data de 27.04.2019, până la ocuparea funcției în condițiile legii, dar nu mai mult de 2 luni.

Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este numit de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror. Conform dispozițiilor art. 57 alin. 8 din Legea 303/2004: „Judecătorii și procurorii pot fi delegați numai la instanțe sau parchete la care au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional dobândit”.

SECŢIA PENTRU PROCURORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII


INFORMARE DE PRESĂ

25 aprilie 2019
INFORMARE DE PRESĂ
 
Biroul de informare publică și relații cu mass-media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:
În data de 25 aprilie 2018, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au avut o întrevedere, la sediul Consiliului, cu membrii delegației Comisiei de la Veneția, compusă din: Claire Bazy-Malaurie (Franţa), Nicolae Esanu (Republica Moldova), Martin Kuijer (Olanda), Hanna Suchocka (Vicepreședinte onorific - Polonia), Kaarlo Tuori (Finlanda) and Grigory Dikov (Secretariatul Comisiei).
Subiectele abordate în cadrul discuțiilor au vizat aspecte privitoare la modificările succesive ale legilor justiției, respectiv Legea 303/2004, Legea 304/2004 și Legea 317/2004.
 
Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media
Ultima actualizare: 25.04.2019

COMUNICAT

19 aprilie 2019
COMUNICAT
 
      Biroul de informare publică și relații cu mass-media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:
      În ședința Secției pentru procurori din data de 19.04.2019 s-a dispus delegarea domnului procuror Dimitrie Bogdan Licu, adjunct al Procurorului General al României, în funcția de Procuror General al României până la ocuparea funcției prin numire, dar nu mai mult de 2 luni.
 
Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media
Ultima actualizare: 19.04.2019

Ultima actualizare: 18.04.2019

COMUNICAT privind poziția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru judecători şi procurori, precum şi personalul auxiliar de specialitate

11 Aprilie 2019

COMUNICAT

privind poziția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu

pentru judecători şi procurori, precum şi personalul auxiliar de specialitate

 

       Biroul de informare publică și relații cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:

       În ședința din data de 10 aprilie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă formulată de un număr de parlamentari PNL privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru anumite categorii profesionale, printre care şi judecători și procurori, personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor.

       Analiza propunerii legislative a fost efectuată de către Plenul Consiliului în raport de dispozițiile art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Astfel, au fost avute în vedere acele norme din propunerea legislativă care vizează activitatea sistemului judiciar.

       Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă având în vedere că principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu. Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Constituția României.

       Aceasta nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații şi care impune „obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au”, așa cum s-a reținut, de altfel, şi de către Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 873 din data de 25 iunie 2010.

       În ceea ce privește eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, față de succesiunea în timp a cadrului normativ, prin care anterior au fost eliminate și ulterior reintroduse pensiile de serviciu, s-a apreciat că o nouă eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilității cadrului normativ și ar reprezenta un regres al reglementării în acest domeniu pentru această categorie de personal.

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

Ultima actualizare: 11.04.2019

COMUNICAT

04 aprilie 2019

COMUNICAT   

În şedinţa de astăzi, data de 04.04.2019, Secţia pentru procurori a decis, între altele, cu unanimitate, următoarele:

1.Respingerea, ca inadmisibilă, a  sesizării nr. 1172/P/2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, referitoarea la aplicarea art. 57 alin. 7 din Legea nr.303/2004, republicată

În emiterea soluţiei, Secţia pentru procurori a avut în vedere că solicitarea PÎCCJ – SIIJ, de a dispune încetarea delegării unui procuror ca urmare a luării unei măsuri preventive a fost făcută în afara oricărui cadru legal.

Hotârârile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi cenzurate doar de către o instanţă de judecată, iar nu de către procurorii din cadrul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie.

2.Dispunerea unui control al Inspecţiei Judiciare la  Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie   privind modul de înregistrare, repartizare, precum şi prioritizarea soluţionării  dosarelor, de la data operaţionalizării acestei secţii până la data de 01.04.2019.

Secţia pentru procurori a avut în vedere existenţa unor date privind deficienţe referitoare la modul de înregistrare şi repartizare a unor cauze penale, printre care şi cea prin care s-a provocat un conflict pozitiv de competenţă cu Direcţia Naţională Anticorupţie.

Din lucrarea PICCJ din data de 26.03.2019 rezultă că dosarul penal menţionat ar fi fost constituit ca urmare a unui denunţ care nu îndeplinea condiţiile de formă prevăzute de lege, obligatoriu a fi verificate anterior înregistrării ca dosar penal pe rolul unei unităţi de parchet.

3.S-a adus atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public, componentă a autorităţii judecătoreşti şi s-a pus presiune pe procurorul de caz din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, afectându-i-se independenţa.

Secţia a apreciat că solicitarea repetată a dosarului penal nr. 986/P/2014 (TEL DRUM) aflat în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, inclusiv prin emiterea unei ordonanţe de predare a unor înscrisuri, precum şi modul de înregistrare şi repartizare a dosarului penal care a stat la baza declanşării conflictului pozitiv de competenţă, constituie elemente factuale care conduc la această concluzie.

În emitere acestei hotărâri, Secţia pentru procurori a avut în vedere practica Plenului CSM în speţe similare (Hotătârea nr. 435/2019)

4.Sesizarea Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare în înregistrarea şi soluţionarea dosarului având ca obiect plângerea formulată împotriva lui FRANS TIMMERMANS, prim vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Soluţia s-a impus pentru a răspunde nevoii opiniei publice de a cunoaşte dacă au fost sau nu respectate dispoziţiile procesuale în legătură cu înregistrarea şi soluţionarea acestei cauze penale intens mediatizate.

5.Emiterea unei adrese către Inspecţia Judiciară în vederea completării controlului dispus de către Secţia pentru procurori în şedinţa din data de 01.03.2019 privind modul de comunicare publică al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, raportat la prevederile legale şi regulamentare în vigoare

Soluţia s-a impus având în vedere difuzarea în presă a unor copii după declaraţiile de martor date într-o cauză penală aflată pe rolul PICCJ  - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii


Scrisoare deschisă pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politice exercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi

Consiliul Superior al Magistraturii

Secția pentru judecători

Scrisoare deschisă

pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politice

exercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară

în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi

Având în vedere că în ultimele zile s-au intensificat declarațiile și acțiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată doamna Laura Codruța Kovesi, declarații care au potențial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiți magistrați din România, separat de susținerea politică pentru numirea sa în funcția de Procuror șef al Parchetului European,  Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 126 alin. (1) și 133 alin. (1) din Constituție și a prevederilor Legii nr. 317/2004 republicată cu modificările și completările ulterioare adoptă prezenta poziție publică:

Principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate impun respectarea fundamentelor Uniunii și a competențelor autorităților statelor membre și instituțiilor europene. Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competențelor și urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii și de constituțiile statelor membre.

Tratatul Uniunii Europene stabilește în art. 2 că statul de drept și justiția independentă fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toți oficialii și instituțiile europene și trebuie garantate și asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competența aparține statelor în baza principiului autonomiei de decizie și trebuie să fie respectate standardele unei justiții independente, atât funcțional, cât și personal pentru magistrați.

Constituția României stabilește, cu relevanță în prezenta situație, în art. 124-126, 131 alin. (1) și 132 alin. (2) cadrul organizării judiciare, în condiții de independență, imparțialitate, legalitate și responsabilitate, iar, în art. 133, stabilește atribuția exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, competență exercitată conform atribuțiilor trasate de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Standardele internaționale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția sau ale Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independență funcțională și personală a justiției și magistraților, iar jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României definește în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România. Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară, autoritățile judiciare și judecătorii să nu poată fi supuși niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizați și pe care le au în soluționare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanție generală cu obligație corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituții, indiferent cine sunt acestea, de a nu acționa în sensul creării unor presiuni asupra instituțiilor judiciare sau magistraților relativ la cauze concrete.

În concluzie, declarațiile și acțiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat și în afara atribuțiilor lor statutare, au afectat independența justiției din România în ceea ce privește o procedură judiciară aflată în curs de soluționare la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe doamna Laura Codruța Kovesi.

  1. Declarația domnului Manfred Weber președinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European

Eurodeputatul și președintele grupului politic menționat a solicitat direct și fără echivoc ca procedurile judiciare de instrumentare a cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi măsurile luate privind pe doamna Laura Codruța Kovesi să înceteze de îndată. În acest sens prezentăm declarația integrală publicată pe Tweeter în data de 29.03.2019 în original în limba engleză și traducerea în limba română:

“If the legal proceedings against Ms Kövesi are not undone, we will ask for a debate in the next plenary session of the European Parliament. We also urgently call on the @PES_PSE and @ALDEParty to speak out against their sister parties in the Romanian government”

“Dacă procedurile legale împotriva dnei Kovesi nu vor fi revocate/reconsiderate vom cere o dezbatere  în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European. Facem, de asemenea, apel la @PES_PSE şi @ALDEParty să ia poziţie publică împotrivă partidelor surori din Guvernul României.”

Astfel, în condițiile în care doamna Laura Codruța Kovesi a depus contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva măsurii adoptate de procurorul de caz, deci în condițiile în care judecătorul de drepturi și libertăți era sesizat, solicitarea oficialului european de revocare, de îndată, a măsurilor luate sub amenințarea organizării unei dezbateri privind sistemul de justiție din România în Plenul Parlamentului European, reprezintă fără echivoc un element de presiune asupra judecătorului național.

Raportat la principiile statului de drept și separației între puteri, gestul omului politic de ordin imperativ reprezintă o încălcare a valorilor statuate în art. 2 din Tratat raportat la independența justiției din România.

  1. Declarația domnului Guy Verhofstadt președinte al grupului ALDE din Parlamentul European

 “The ongoing Rule of Law backsliding in #Romania cannot be tolerated and the EU should stand up for anti-corruption fighter Laura Codruta Kovesi, who is now abusively under judicial control on a politically instrumented file and banned to leave the country.”

“Actuala direcţie a statului de drept în #Romania nu poate fi tolerată și UE ar trebui să ia poziţie în favoarea luptătoarei împotriva corupției Laura Codruţa Kovesi, care se află acum abuziv sub control judiciar într-un dosar instrumentat politic și îi este interzisă părăsirea țării”

Deși în spațiul public acuzațiile cu privire la aspectele ce formează acum obiectul unor proceduri judiciare erau prezentate cu mult înainte de depunerea candidaturii doamnei Kovesi, autorităților române li se solicită să ia măsuri pentru ca orice procedură judiciară să fie sistată având în vedere procedurile administrative la nivelul Uniunii.

Sub acest aspect trebuie menționat faptul că este inadmisibil să se considere că autoritățile naționale din cadrul puterii executive sau legislative pot dispune asupra activităților ce sunt în competența instanțelor naționale de control asupra legalității măsurilor procesuale luate de procuror. De asemenea, este de neconceput în baza principiilor statului de drept și al independenței justiției ca instanțele naționale să își desfășoare activitățile raportat la alte criterii decât legea sau să își condiționeze exercitarea atribuțiilor de activitatea altor autorități politice de la nivelul statului membru sau al Uniunii.

Soluționarea cauzelor cu care magistrații sunt învestiți se realizează independent de calendarul politic, agenda și activitatea altor instituții, așa cum în mod constant s-a reținut în numeroase hotărâri ale CSM. Raportat la acest aspect solicitarea liderului politic ca procedurile judiciare să fie înghețate până se soluționează procedurile politice de numire a Procurorului European reprezintă un demers de natură a afecta independența instanțelor naționale. În acest context, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că o asemenea conduită reprezintă o modalitate de afectare a independenței justiției din România.

  1. Decizia domnului Tajani Președintele Parlamentul European de punere pe ordinea de zi a Conferinței Liderilor Politici a discutării unui caz aflat în procedură judiciară

Luni, 01.04.2019, domnul Antonio Tajani a transmis convocator pentru ședința Conferinței președinților (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) ce urma să aibă loc pe data de 3 aprilie 2019 în vederea discutării situației judiciare a doamnei Laura Codruța Kovesi. La aceeași dată, de 3 aprilie 2019, se desfășoară și procedura de contestare a măsurii preventive în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul doamnei Kovesi.

Inițiativa de discutare a acestui aspect în forul de conducere al Parlamentului European, for eminamente politic, care are și competența de a stabili subiectele de dezbatere privind situații din statele membre, mai ales după declarația domnului Manfred Weber, arată o presiune concertată privind cauze aflate în investigare și decizii ce sunt așteptate de la judecătorul național.

Ulterior ședinței care a avut loc în data de 3 aprilie 2019, deși domnul Antonio Tajani s-a referit la principiul neingerinței, domnia sa a menționat că va transmite o scrisoare în care să arate îngrijorarea cu privire la măsurile judiciare. Este în afara principiului independenței justiției să primească scrisori de la autorități politice sau să primească indicații de la autoritățile naționale în situația în care scrisoarea convenită în Conferința președinților (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) este destinată Guvernului statului membru. Scrisoarea menționată a fost anunțată la ora la care judecătorul național se afla în derularea procedurii judiciare.

Conchizând, Președintele Tajani a menționat că dorește să discute măsura controlului judiciar al doamnei Kovesi raportat la alte proceduri administrative din Parlamentul European exact pe data de 03.04.2019, în Conferința Președinților, domnul Manfred Weber a cerut dezbatere în Plenul Parlamentului dacă investigațiile privind-o pe doamna Kovesi nu sunt oprite, iar domnul Guy Verhofstadt a considerat că autoritățile judiciare din România derulează o anchetă politică abuzivă, deși cenzura acestui fapt este de competența exclusivă a judecătorului național.

În măsura în care se afirmă public că este o anchetă asupra căreia autoritățile trebuie să intervină se pun în discuție chiar principiile funcționării independente a justiției și al separației puterilor în stat de către înalți demnitari europeni.

Așadar, discutarea unor situații judiciare de către una dintre structurile de conducere ale Parlamentului European, care nu are niciun fel de competență conform Tratatului pe aceste chestiuni, anunțată public pentru aceeași dată la care un judecător dintr-un stat membru este învestit să dea o soluție judiciară, reprezintă în mod evident un element de presiune asupra instanțelor naționale.

Atunci când ingerința este referitoare la un caz concret și când aceasta vine de la o persoană care deține funcții de răspundere politică națională sau europeană, reprezintă o încălcare a independenței justiției și nu se poate circumscrie dreptului la opinie sau analizei generale de sistem.

În privința afectării independenței justiției, în practica C.S.M., dar și în documentele care cuprind standardele internaționale în materie, s-a arătat că nu este necesar a se demonstra dacă acțiunea de presiune a avut sau nu un rezultat concret, pentru ca aceasta să fie încadrată ca afectare a independenței justiției.

Astfel, analizând soluțiile Consiliului Superior al Magistraturii din România privind interpretarea situațiilor generatoare de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a magistraților, având consecința subminării independenței justiției în ansamblul său, așa cum este definită de art. 126 alin. (1) din Constituție, modul în care CSM a interpretat și sancționat declarații și acțiuni ale oamenilor politici sau instituțiilor din sfera celorlalte puteri, se impune constatarea faptului că situațiile semnalate sunt cu mult mai severe din perspectiva funcțiilor celor care le-au generat și prin impactul acestora asupra societății românești.

Conform competențelor stabilite de tratatele Uniunii Europene, independența justiției se garantează conform mecanismelor constituționale din statele membre, iar în cazul de față, fiind creată presiune nelegitimă pe judecători și instituții judiciare din România, în baza art. 133 din Constituție, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să facă aplicarea prevederilor legale privind apărarea independenței justiției.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii analizează cu imparțialitate și obiectivitate conduita oamenilor politici raportată la independența justiției, indiferent de nivelul lor de reprezentare național sau european, pentru că numai prin acțiune imparțială, obiectivă şi neselectivă se pot promova deplin valorile europene ale independenței justiției și domniei legii, prin identificarea derapajelor și corectarea lor.

Față de cele de mai sus, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii constantă că, prin declarațiile și prin acțiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt și Antonio Tajiani au procedat de natură a pune presiune pe judecătorul național învestit cu soluționarea cauzei, ingerințe cu consecința subminării independenței justiției, înfăptuită prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii


COMUNICAT privind informațiile apărute în spațiul public referitoare la desemnarea unui alt manager în proiectul TAEJ

03 Aprilie 2019

COMUNICAT

privind informațiile apărute în spațiul public referitoare la desemnarea unui alt manager în proiectul TAEJ

 

Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:

Referitor la afirmațiile doamnei judecător Andrea Annamaria Chiş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii desemnat pentru coordonarea unui proiect derulat de instituție, apărute în spațiul public în cursul zilei de 03 aprilie 2019, conform cărora decizia de înlocuire a acesteia ar fi fost determinată de alte activități desfășurate în cadrul Consiliului şi de divergențele de opinii referitoare la respectiva procedură, formulăm următoarele precizări:

Decizia de desemnare a unui alt manager de proiect a fost luată în considerarea disfuncționalităților constatate inclusiv prin raportul misiunii de audit ad-hoc nr. 5/5159/19.03.2019, dispus de președintele Consiliului Superior al Magistraturii în urma aspectelor expuse în nota Direcției Afaceri Europene, Relații Internaționale și Programe nr. 2/2160 din data de 31.01.2019.

Așa fiind, sesizările privind problemele semnalate și începutul misiunii de audit au fost mult anterioare deciziei de desemnare a membrului Consiliului Superior al Magistraturii în comisia de concurs pentru numirea inspectorului șef al Inspecției Judiciare, rezultând că nu există nicio legătură între cele două aspecte. Din această perspectivă, se impune a se manifesta reținere față de afirmațiile publice conform cărora decizia de înlocuire ar fi fost determinată de activitatea doamnei judecător Andrea Annamaria Chiş în comisia de concurs respectivă.

Decizia de înlocuire şi de desemnare a unui alt membru al Consiliului pentru coordonarea respectivului proiect a fost întocmită în scris, motivată şi comunicată doamnei judecător pentru aducerea la cunoștință a rațiunilor care au stat la baza emiterii acesteia, în scopul asigurării transparenței în procesele decizionale interne şi al prevenirii riscului de neînțelegeri ori dezinformări.

Pe această cale se are în vedere informarea opiniei publice cu privire la justificarea desemnării unui nou manager de proiect, atribut în competența exclusivă a reprezentantului legal al instituției în contractul de finanțare, solicitând, totodată, respectarea adevărului faptic pentru corecta informare a cetățenilor.

Decizia pentru înlocuirea managerului de proiect TAEJ poate fi accesată aici.

 

Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media


Harta CSM

Mergi la începutul paginii