03 Martie 2026

Concluziile întâlnirii dintre membrii CSM și reprezentanții UNBR pentru continuarea demersurilor în vederea elaborării mecanismului de normare a activităţii instanţelor

Astăzi, 03 martie 2026, a avut loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii o întâlnire de lucru între membrii aleşi, judecători şi reprezentanţi ai societăţii civile, și delegația Uniunii Naționale a Barourilor din România, reprezentată de domnul avocat Traian Briciu, președintele UNBR, împreună cu vicepreședinți ai Uniunii şi membri ai Comisiei Permanente.

Consiliul salută şi cu această ocazie deschiderea spre dialog a reprezentanților corpului profesional al avocaților, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, s-au alăturat eforturilor comune pentru identificarea celor mai bune soluţii care să faciliteze activitatea şi să degreveze instanţele judecătoreşti.

Încă de la începutul discuţiilor, Consiliul a prezentat, astfel cum s-a arătat şi în numeroase alte comunicări anterioare, provocările cu care se confruntă puterea judecătorească şi care creează riscuri reale de colaps sistemic.

Acestea sunt reprezentate de circumstanţe excepţionale, precum:

· deficitul de peste 800 de judecători:

· imposibilitatea organizării concursurilor de admitere directă în magistratură ca urmare a suspendării acestora prin act normativ;

· volum de activitate de 4 ori mai mare decât media europeană, aflat deja în creştere faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

· instanţe în cadrul cărora activează efectiv un număr foarte mic de judecători faţă de schema aprobată, respectiv 1 judecător sau 2 judecători, fiind imposibil ca din punct de vedere al administrării justiţiei şi al efortului uman să îşi poată desfăşura în continuare activitatea în această modalitate.

În acest context, un mecanism de normare a activităţii este absolut necesar, alături de modificări legislative pentru degrevarea instanţelor, astfel încât accesul la justiţie al cetăţenilor şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate.

Propunerea de normare a activităţii realizată până la acest moment de Consiliu a fost prezentată ca mecanism general reprezentanţilor UNBR.

Uniunea Naţională a Barourilor din România a subliniat că înţelege situaţia de la nivelul instanţelor judecătoreşti şi că există colaborare cu corpul profesional al avocaţilor, însă a arătat că este probabil ca măsura normării să prelungească durata unor proceduri judiciare, sens în care este nevoie de măsuri care să reducă acest efect.

S-a stabilit de comun acord că este necesar ca mecanismul de normare să fie prezentat într-o modalitate cât mai transparentă, astfel încât să fie înţeles de participanţii la actul de justiţie, şi să fie comunicat public la scară largă.

De comun acord s-a stabilit că este necesară o întâlnire ulterioară în scurt timp, pentru analiza unor aspecte tehnice de detaliu faţă de mecanismul deja elaborat de Consiliu pentru normarea activităţii instanţelor, precum definirea cauzelor prioritare şi crearea unui mecanism de reexaminare pentru situaţia în care o cauză nu este iniţial calificată drept prioritară.

Totodată, s-a agreat de către toţi participanţii că este utilă crearea unei comisii de monitorizare a implementării mecanismului de normare, care să îl adapateze permanent pe măsură ce apar situaţii noi, care nu au putut fi avute în vedere.

În ceeea ce priveşte măsurile pentru degrevarea instanţelor, UNBR a subliniat că pentru procedurile desfăşurate în faţa unor organisme administrative este necesară asigurarea asistenţei prin avocat, avansând totodată nevoia unei propuneri legislative pentru identificarea „litigiilor de proximitate”, cu complexitate redusă, care să poată fi analizate de comitete de arbitraj compuse din avocaţi, cu garantarea unei căi de atac la instanţă pentru motive specifice.

De asemenea, UNBR a subliniat că este esenţial ca prin măsuri adoptate la nivel legislativ să fie asigurat personal de suport pentru judecători, respectiv grefieri şi asistenţi ai judecătorului, care să contribuie la eficientizarea activităţii fiecărui complet de judecată, măsură apreciată absolut necesară de Consiliu şi prezentată public anterior.

S-a concluzionat că este esenţială colaborarea interprofesională pentru eficientizarea activităţii instanţelor, în beneficiul cetăţeanului, astfel încât, atât CSM, cât şi UNBR vor menţine dialogul şi vor efectua în continuare demersurile necesare îndeplinirii și conservării acestui deziderat esenţial pentru buna funcţionare a societăţii.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

24 Februarie 2026

INFORMARE

privind continuarea demersurilor pentru adoptarea mecanismului de normare a activităţii instanţelor

Consiliul Superior al Magistraturii şi-a asumat adoptarea măsurilor necesare pentru normarea activităţii instanţelor şi continuă în prezent consultarea tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi a barourilor pentru identificarea cauzelor prioritare ce vor fi avute în vedere în cadrul mecanismului elaborat.

Continuând demersurile realizate pentru adoptarea de măsuri concrete, la data de 03 martie 2026 va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România pentru consultarea corpului profesional al avocaţilor.

Volumul de activitatea înregistrat până la acest moment este mai mare decât în anul 2025 la aceeaşi dată, respectiv cu peste 16.600 de cauze în plus în stadiu fond faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă – 246.521 de cauze în anul 2026 până la această dată faţă de 229.903 cauze în anul 2025 în aceeaşi perioadă, iar deficitul naţional este de 810 judecători.

Instanţele judecătoreşti se confruntă cu un volum de activitate disproporţionat faţă de resursele umane existente, ceea ce poate conduce la blocarea activităţii de judecată. Judecătorii fac un efort foarte mare pentru a asigura o justiţie funcţională zi de zi în România, la standardele statului de drept, efort care nu mai poate fi susţinut fără măsuri concrete de normare a activităţii.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţie a Datelor cu Caracter Personal

18 Februarie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.

Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.

În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora.

În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate.

Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite.

Consiliul Superior al Magistraturii