Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Skip Navigation LinksCSM1909 > Noutăţi
 Caută
Noutăţi

22 Iulie 2019

Precizări cu privire la procedura de achiziție publică a unui nou sediu pentru Consiliul Superior al Magistraturii

 

Față de informațiile apărute în spațiul public cu privire la procedura de achiziție a unui nou sediu derulată de către Consiliul Superior al Magistraturii, Biroul de informare publică și relații cu mass-media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:

Consiliul Superior al Magistraturii s-a preocupat constant, încă de la preluarea actualului mandat, de starea financiară și necesarul de investiții care trebuie efectuate în infrastructura instanțelor judecătorești și parchetelor. Astfel, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost constituit, încă din anul 2017, Grupul de lucru care a întocmit documentația necesară îmbunătățirii infrastructurii şi stării resurselor financiare ale instanțelor judecătorești şi parchetelor pe baza propunerilor formulate de acestea, pe care a înaintat-o Ministerului Justiției în calitatea sa de ordonator principal de credite.

La data de 15 iulie 2019 a avut loc ședința Secției de Judecători, în cadrul căreia au fost analizate împreună cu Ministrul Justiției soluțiile necesare pentru eliminarea deficiențelor cronice de investiții în sistemul judiciar, deficiențe care afectează atât personalul instanțelor judecătorești și parchetelor, cât și beneficiarii actului de justiție, respectiv justițiabilul.

În același context, trebuie subliniat că de-a lungul timpului au fost efectuate mai multe demersuri pentru alocarea unui sediu corespunzător destinat desfășurării activității şi pentru Consiliului Superior al Magistraturii, însă acesta au rămas fără rezultat.

Precizăm că, de aproximativ 14 ani, Consiliul Superior al Magistraturii funcționează într-un sediu impropriu, închiriat de la entități private, pentru care s-a plătit către acestea o chirie în valoare totală de  9.138.508 Euro din fonduri publice.

Prin HG nr. 949/2018, Guvernul a pus la dispoziție suma necesară achiziționării unui sediu corespunzător necesităților de funcționare a Consiliului, fonduri care nu fac parte din sfera bugetului destinat necesarului instanțelor și parchetelor, alocarea bugetară fiind realizată în mod separat, ca urmare a aprobării parametrilor tehnico-economici ai investiției.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură opinia publică de faptul că demersurile efectuate cu privire la achiziționarea unui nou sediu sunt transparente și eficiente în realizarea obiectivelor de investiții ale instituției şi că va continua să se implice susținut pentru rezolvarea problemelor de infrastructură şi resurse financiare ale instanțelor judecătorești și parchetelor.

Biroul de Informare Publică și Relatii cu Mass Media

Ultima actualizare: 22.07.2019 18:51

Ultima actualizare: 19.07.2019 20:43

Ultima actualizare: 19.07.2019 15:26

Ultima actualizare: 19.07.2019 09:42

Ultima actualizare: 18.07.2019 17:04

COMUNICAT DE PRESĂ

pentru corecta informare a opiniei publice faţă de o serie de afirmaţii făcute de către doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la procedura de numire a preşedintelui instanţei supreme

 

Faţă de afirmaţiile lansate de preşedintele în funcţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la legalitatea procedurii de numire a preşedintelui instanţei supreme, Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință următoarele:

Potrivit dispozițiilor legale, numirea în funcția de președinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În exercitarea acestei prerogative legale, Secţiei pentru judecători îi revine obligația de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încât să fie asigurată continuitatea funcţiei, fără să fie afectată buna funcţionare a instanţei.

Interpretarea avansată de președintele în funcție, respectiv că declanșarea procedurii trebuie făcută după expirarea mandatului său, tinde să acrediteze ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ 2 luni), distorsionând sensul reglementării care acoperă o multitudine de situații de încetare a mandatului funcţiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare aserțiune nu doar că este contrară voinţei legiuitorului, dar este şi surprinzătoare, în condițiile în care vine chiar de la preşedintele în funcţie care ar trebui să fie primul preocupat să prevină riscul unei instabilităţi la vârful justiţiei.

În ciuda faptului că procedura este declanșată încă din data de 30 mai 2019, președintele instanței supreme nu a avut nicio obiecțiune până la momentul la care a adresat întrebări candidatului, în condițiile în care a existat cadrul instituțional în care ar fi putut să releve o presupusă neregularitate.

Facem precizarea, în acest context, că numirea viitorului președinte operează începând cu ziua următoare a încetării actualului mandat.

În concluzie, este regretabil modul în care preşedintele în funcţie, care nu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat, a ales să se manifeste faţă de un judecător al instanţei supreme, succesorul său.

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

Ultima actualizare: 18.07.2019 17:02

17 Iulie 2019

COMUNICAT DE PRESĂ

privind poziția Consiliului Superior al Magistraturii față de propunerea de măsuri economice pentru plafonarea pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților, și instituirea unei taxe de solidaritate pentru ceea ce depășește acest plafon

 

În raport de informațiile apărute în spațiul public privind propunerea Ministrului Finanțelor Publice, în sensul adoptării de măsuri de natură a afecta pensiile magistraților, Biroul de informare publică și relații cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:

În majoritatea statelor este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorilor și procurorilor, la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remunerații, în acord cu jurisprudența europeană în materie.

În jurisprudența Curții Constituționale a României, cu referire și la decizii ale instanțelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant și fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților contravine principiului independenței justiției, fiind o măsură neconstituțională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale.

În același sens, contravin principiului independenței justiției și măsurile echivalente, precum cele preconizate, care în fapt ar diminua beneficiul și cuantumul pensiilor magistraților, reprezentând o eliminare mascată a acestora.

Garantarea existenței, stabilității și cuantumului pensiei magistraților este un corolar al dispozițiilor legislative speciale privind statutul magistraților, inclusiv al celor care instituie incompatibilități și interdicții pe care legea le stabilește în sarcina acestei categorii profesionale pe tot parcursul carierei.

Subliniem că potrivit art. 125 și art. 132 din Constituția României, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Totodată, nu poate fi ignorat faptul că la nivel infraconstituțional, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește o serie de incompatibilități și interdicții pentru judecători și procurori, cum ar fi cele de a desfășura activități comerciale, de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură, de a avea calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome ori de a avea calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Trebuie reamintit că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților, precum și apărarea acesteia, ca parte integrantă a stabilității lor financiare, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu.

Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, aspecte tranșate în repetate rânduri în jurisprudența Curții Constituționale.

Nu în ultimul rând, documentele internaționale stabilesc, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor și procurorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilității pe care și le asumă.

Consiliul Superior al Magistraturii reiterează că statutul constituțional al magistraților, statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Legea fundamentală.

Apărând independența judecătorilor și procurorilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii nu va tolera sub nicio formă afectarea statutului magistratului pentru a cărui prezervare va efectua toate demersurile care se impun, inclusiv sesizarea organismelor internaționale și a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională.

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

Ultima actualizare: 17.07.2019 14:32

Ultima actualizare: 17.07.2019 12:45

Ultima actualizare: 16.07.2019 15:59

Ultima actualizare: 16.07.2019 15:57

Harta CSM

Mergi la începutul paginii