Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Skip Navigation LinksCSM1909 > Informaţii de interes public > Comunicate societatea civilă
 Caută
Comunicate societatea civilă CSM

București 04.07.2020

 

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de „Ziua justiției”

 

 

Începând cu anul 1994, în prima duminică a lunii iulie, în România, este celebrată anual „Ziua justiției”. Această zi de sărbătoare ne amintește de necesitatea și importanța pe care o are înfăptuirea justiției cu fermitate și imparțialitate, în cadrul unei societăți moderne și democrate, în contextul unui stat de drept în care nimeni nu este mai presus de lege. Justiția are la bază adevărul și dreptatea, noțiuni inerente naturii umane, fără de care nu se poate lua în considerare un echilibru în cadrul existenței unei societăți.

Cu ocazia acestui moment de sărbătoare pentru profesiile juridice, membrii societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii transmit un mesaj tuturor profesioniștilor dreptului - magistrați, avocați, executori, notari, consilieri juridici, grefieri şi cadre didactice din învățământul superior care formează viitorii slujitori ai dreptului - de felicitare şi îndemn de a pune adevărul, dreptatea și rigoarea profesională în valoare pentru a sprijini nevoile societății. Reiteram că în centrul actului de justiție se află omul şi nevoia sa legitimă de dreptate şi echitate.

Justiția nu este nici ea scutită de fenomenele care afectează societatea. Justiția, ca și societatea, este măcinată de polarizare, de o scădere a culturii dialogului, de o negare a pluralismului de gândire, ceea ce o afectează în misiunea sa vocațională. Acceptarea deschisă a criticilor constructive ca fundament a dialogului între justițieși societate, abandonarea reflexelor de castă precum și abandonarea respingerii a priori a solicitărilor societății sunt esențiale pentru  misiunea justiției și expresia capacității de înțelegere a poziției de serviciu public vital pe care aceasta îl are.

Exprimăm dorința cu care rezonează milioane de cetățeni, ca înfăptuirea justiției să răspundă, în principal, următoarelor deziderate:

  • garantarea aplicării nediferențiată a legii
  • respectarea la cel mai înalt nivel a drepturilor omului şi libertăților cetățenești
  • furnizarea justiției ca serviciu public la cele mai înalte standarde de calitate
  • obiectivitate şi imparțialitate ideologică
  • onestitate şi respect profund pentru membri societății
  • practica judiciară unitară şi predictibilă

Toate acestea vor face ca încrederea în justiție să crească cu recâștigarea și reconsolidarea respectului de care profesioniștii dreptului trebuie să se bucure din partea societății.

Membrii societăţii civile asigură opinia publică că vor continua să acţioneze cu bună credinţă şi stăruinţă, pentru ca vocea societăţii să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc.

Urăm tuturor profesioniștilor dreptului împlinire, satisfacție, şi linişte de conştiinţă în desfăşurarea activităţilor lor profesionale. La multi ani cu ocazia „Zilei justiției”!

 

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile:

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 

                                                            Dată publicare: 04.07.2020

Ultima actualizare: 04.07.2020 09:32

București 27.04.2020

Precizări cu privire la poziția reprezentanților societății civile în CSM

referitoare la întârzierile la motivare a hotărârilor judecătoreşti

 

Analizând reacțiile pe care comunicatul nostru din 23 aprilie le-a avut, facem următoarele precizări:

  1. Comunicatul nu are şi nu a avut în vedere toți magistrații, ci doar pe aceia care au întârzieri la redactare. Generalizarea conținutului unui mesaj pentru a respinge o problema reală nu este nici benefică şi nici nu are ca rezultat ameliorarea situației în care există evident întârzieri la redactare.
  2. Faptul că această problemă este una de sistem reiese pe de o parte din datele rapoartelor de bilanț de la începutul anului 2020, iar pe de altă parte prin impactul asupra situației generale pe care cazurile de întârzieri le au asupra indicatorilor de calitate a justiţiei ca serviciu public la nivelul instanțelor. Percepția pe care o au justițiabilii asupra realității este din perspectiva experienței lor, indiferent dacă la celelalte complete motivările se dau cu întârzieri mici sau fără întârzieri.
  3. În comunicat nu s-au prezentat cazuri concrete dată fiind natura lui de semnal de alarmă care nu presupune sesizări disciplinare, ci un apel pentru a se utiliza această perioadă pentru soluționarea unor asemenea situații. A fost foarte clar exprimată opinia noastră referitoare la faptul că numai în măsura în care se vor perpetua şi după această perioadă, cazurile individuale vor putea face obiect de analiză. De altfel, publicarea datelor statistice nu ar fi în sine relevantă fără analiza circumstanțelor pe grade de jurisdicție.
  4. Membrii CSM reprezentanți ai societății civile au în mod specific şi alte atribuții dat fiind că aceștia nu participă la secțiile Consiliului, însă ei reprezintă beneficiarii serviciului public de justiție şi așteptările acestora de la funcționarea autorității judecătoreşti.

Membrii CSM reprezentanți ai societății civile au dat un sprijin constant pentru ameliorarea cauzelor care duc la disfuncții ale sistemului de justiție, astfel au propus şi inițiat un proiect al CSM privind eliminarea factorilor care conduc la aglomerarea instanțelor judecătoreşti şi care are ca obiectiv:

  1. Reducerea impactului deficiențelor de reglementare ca sursă generatoare de un număr mare de litigii;
  2. Reducerea cauzelor repetitive pe rolul instanțelor care adiționează volumul de activitate
  3. Îmbunătățirea modalităților normative de tratare a acestor situații prin instituţii noi de procedură civilă şi prin extinderea mecanismelor de soluţionare alternativă a disputelor.

Semnalarea disfuncțiilor administrative la nivelul sistemului judiciar şi sublinierea obligativității termenelor la care sunt îndrituiți justițiabili reprezintă o obligație pentru reprezentanții societății civile în CSM şi nu pot constitui sub nici o circumstanță încălcarea independenței magistraților sau a sistemului judiciar şi nici intervenție în cauze concrete, ci doar o solicitare legitimă.

Victor Alistar şi Romeo Chelariu

Membri CSM, Reprezentanții ai societății civile

Ultima actualizare: 27.04.2020 18:09

București 23 aprilie 2020

Comunicat de presă

Menținerea întârzierilor la redactare a hotărârilor judecătoreşti este inadmisibilă în condițiile unei activități de judecată reduse pe parcursul anului 2020

 

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, atrag atenția şi în mod public asupra situației întârzierilor privind motivarea şi redactarea hotărârilor judecătoreşti pronunțate care afectează grav calitatea justiţiei ca serviciu public, după ce au pus şi în discuția structurilor decizionale din cadrul CSM.

În context trebuie menționat că întârzierile la redactarea hotărârilor judecătoreşti peste termenul legal este o problemă cronică în sistemul judiciar românesc, însă în condițiile date de activitatea de judecată redusă în anul 2020 cauzată de suspendarea parțială a activității instanțelor pe durata protestului şi, ulterior, pe durata stării de urgență, continuarea existenței acestei situații este inadmisibilă.

Cu un număr mai mic de dosare ce au fost puse în ședințele de judecată, justificarea volumului de activitate nu mai poate fi invocată, perpetuarea acestei situații fiind mai degrabă lipsă de interes şi de considerație pentru justițiabili şi pentru apărătorii acestora.

Termenul de redactare este un termen stabilit de lege şi este obligatoriu pentru magistrați care au datoria de a se supune legii. În această perioadă, de aproape 3 luni din 4, în care activitatea de judecată a fost redusă, au existat cazuri în care judecătorii au folosit timpul rămas pentru a își reduce stocul de hotărâri neredactate, însă la nivelul general al sistemului judiciar datele statistice arată fără echivoc faptul că situația restanțelor la motivare se păstrează cel puțin la aceeași cotă ca la momentul reducerii ședințelor de judecată.

Salutăm discutarea acestei probleme în cadrul Comisiei 1 pentru judecători şi inițiativa de a se transmite o circulară către toate instanțele judecătoreşti, însă solicităm şi Inspecției Judiciare să facă o monitorizare a acestei situații dat fiind că în anul 2020 justificările pentru aceste cazuri nu mai au acoperire faptică.

Aprecierea că prin aceasta s-ar aduce atingere independenței judecătorilor este nefondată dat fiind că nu s-ar pune nici o presiune la stabilirea soluțiilor pronunțate, ci se solicită redactarea hotărârilor care să cuprindă motivarea deciziilor judiciare pronunțate.

În acest sens, reamintim că independența judecătorilor este cu privire la stabilirea şi pronunțarea soluțiilor şi se referă la eliminarea oricăror interferențe externe procesului judiciar, dar ea nu este o independență față de voința legii şi nici față de rolul Consiliului Superior al Magistraturii de reglare a disfuncțiilor administrative din sistem, de natură a afecta standardele de funcţionare a justiţiei ca serviciu public în slujba cetățeanului.

În măsura în care şi la finalul perioadei de activitate redusă vor subzista aceste întârzieri la motivare vom solicita verificări cu privire la abaterile efective prevăzute de art. 99 lit. r) coroborate cu lit. m) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi de asemenea intervenția legiuitorului pentru modificarea cadrului de reglementare necesar sancțiunii mai eficace a situației de nemotivare a hotărârilor judecătoreşti în termenul legal.

Victor ALISTAR şi Romeo CHELARIU

Membrii aleși ai CSM – reprezentanți ai societății civile

Ultima actualizare: 23.04.2020 15:19

MESAJ DE CONDOLEANŢE

În urma decesului prof. univ.dr. Ion Traian ŞTEFĂNESCU, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile transmit sincere condoleanţe familiei îndoliate, rudelor şi tuturor celor apropiaţi. Profesorul a absolvit ca şef de promoţie Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, era doctor în ştiinţe juridice, cadru didactic universitar şi conducător de doctorat, autor a numeroase articole, analize de drept comparat, studii şi comunicări ştiinţifice.

Ion Traian ŞTEFĂNESCU şi-a dedicat întreaga viaţă studiului dreptului, cu precădere ramura dreptului muncii.

Dumnezeu să-l  odihnescă în pace!

Bucureşti. 16 martie 2020

Ultima actualizare: 16.03.2020 14:49

MESAJ DE CONDOLEANŢE

S-a stins o viaţă de OM, Lucian BOLCAŞ care a dedicat mai bine de jumătate de secol avocaturii, ştiinţei dreptului şi promovării simţului de dreptate în sistemul de justiţiei din România.  Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile transmit sincere condoleanţe familiei îndoliate.

 

Dumnezeu să-i dea odihna cea veşnică!

 

Bucureşti. 12 martie 2020

Ultima actualizare: 12.03.2020 12:14

Comunicat de presă

 

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţii societății civile, solicită Plenului C.S.M. să adopte măsura suspendării activității instanțelor şi parchetelor, cu excepția cauzelor privind persoane arestate, a celor cu minori, precum şi a altor cauze a căror judecare ar atrage încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile susțin întru totul opinia Uniunii Naționale a Barourilor din România şi solicită Plenului C.S.M. adoptarea măsurilor şi recomandărilor necesare protejării justițiabililor şi apărătorilor care interacționează cu serviciul public de justiție, în completarea măsurilor adoptate de secțiile Consiliului (de natură a proteja, în primul rând, pe magistraţi, judecători şi procurori).

O asemenea solicitare va fi realizată formal şi în cadrul unei ședințe de urgență a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Membrii aleşi ai CSM, reprezentanți ai societății civile,

  Victor ALISTAR                                                         Romeo CHELARIU

Ultima actualizare: 12.03.2020 12:07

Comunicat de presă

Având în vedere informațiile din spațiul public privind modalitatea de încadrare a membrilor CSM reprezentanți ai societății civile şi constituirea echipei de lucru din cadrul cabinetului membrilor, precum şi natura tendențioasă de prezentare a acestora, pentru corecta informare a opiniei publice fac următoarele precizări:

I. Cu privire la modificarea modului în care se face încadrarea membrilor CSM prin amendarea Legii nr. 317/2004 privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii:

a. Modificarea modului de încadrare a membrilor CSM reprezentanți ai societății civile a intervenit ca urmare a obligativității pentru legiuitor de a transpune decizia Curții Constituționale  nr. 374 din 2016 care statuează că mandatul pentru membrii aleși ai Consiliului este unul colectiv. Pe cale de consecință, la momentul modificării legii, Parlamentul a dispus eliminarea factorilor de discriminare doar cu privire la încadrare, fără a acorda statut de magistrat celor doi membrii.
b. Dat fiind faptul că cei doi reprezentanți nu participă la ședințele secțiilor, legiuitorul a stabilit în plus pentru aceștia atribuții specifice privind o arie instituțională foarte vastă referitoare la transparență, petiționare şi cooperare, care implică un volum suplimentar de activitate.
c. Prin reformarea CSM, la solicitarea şi amendamentele depuse de Asociația Română pentru Transparență şi de către mine, au fost impuse obligații de transparență care sunt de natură să schimbe profund modalitatea de lucru şi deschiderea instituțională: CSM a intrat în categoria instituțiilor cărora li se aplică Legea nr. 52/2003 privind transparența instituțională; CSM are obligația de a publica pe pagina de site ordinea de zi completă şi de a publica proiectele de hotărâri ce se supun aprobării cu 3 zile înainte de data ședinței; CSM are acum obligația prin lege (şi nu doar prin regulament) de a transmite ședințele organelor decizionale; CSM are obligația de a dezbate în Comisii de specialitate formale toate lucrările înainte de a se supune analizei şi aprobării plenului sau secțiilor.
d. Modificările legislative privind funcționarea CSM nu s-au redus doar la aceste aspecte, ci au avut în vedere şi separarea carierelor prin stabilirea competențelor specifice ale Secției pentru judecători şi ale Secției pentru procurori.

II. Cu privire la necesitatea de a constitui echipe de lucru şi activitatea mea ca membru al Consiliului:
a. Ca membri cu activitate permanentă, reprezentanții societății civile participă atât la toate ședințele Comisiilor de specialitate care analizează toate lucrările înaintea adoptării în Plen sau în Secții cât şi la toate ședințele de Plen.
b. În privința activității mele în cadrul Consiliului, împreună cu o echipă restrânsă din cabinet şi aparat am lucrat, cu excepția unui singur proiect, la toate proiectele depuse de Consiliu, fie la nivel de fișă aprobată, fie la nivel de proiect acceptat spre finanțare sau proiect în implementare (respectiv 5 proiecte). Ca urmare a implicării personale, CSM are o echipă așezată şi performantă de implementare a proiectelor POCA şi a depus proiecte pentru implementare în valoare de peste 120 milioane RON (de 4 până la 6 ori mai mult comparativ cu alte instituţii din domeniul justiției, şi anume Ministerul Justiţiei, Parchetul General, Inspecția Judiciară eligibile la aceste linii de finanțare). CSM a devenit instituția nr. 1 în absorbția fondurilor europene din programul POCA.
c. De asemenea, a fost elaborată procedura operațională pentru aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională şi este în lucru procedura operațională tot la cabinetul membrului pentru publicitatea completă a lucrărilor Consiliului în Plen şi Secții.

În concluzie, activitatea depusă în cadrul Consiliului depășește cu mult activitatea altor membrii, ceea ce justifică fără îndoială existența unei echipe de lucru încadrată la nivelul cabinetului membrului la jumătate din schemă. În ceea ce privește cuantumul de indemnizare, trebuie notat că acesta este stabilit de lege pentru toți membrii cu activitate permanentă, iar eu am participat la toate ședințele de Plen, neavând vreo o absență nejustificată. 

Solicit organismelor de presă care au prezentat inițial informațiile să publice şi acest precizări pentru completa şi corecta informare a cititorilor lor.

Victor Alistar

Ultima actualizare: 14.10.2019 16:32

Bucureşti, 07.08.2019
 
Informare de presă
 
Ca urmare a apelului membrilor CSM, reprezentanți ai societății civile, din data de 1 august 2019, la dialog constructiv şi identificare de soluții pentru eficientizarea modului în care sistemul public garantează siguranța cetățenilor, adresat colegilor din Secția pentru procurori, aducem la cunoștință evoluția inițiativei.
Există receptivitate pentru această temă, luată în considerare cu seriozitate la nivelul tuturor membrilor Consiliului, şi care necesită demersuri de profunzime în sensul identificării unor soluții care să elimine pe viitor disfuncțiile.
Dată fiind importanta tematicii, necesitatea de a colecta mai multe date, (cum ar fi cele dispuse în ședința de ieri a Secției pentru procurori), perioada de concedii şi necesitatea ca toți membrii Secției să poată participa la definirea cadrului întâlnirii, urmează  ca în cursul lunii septembrie să aibă loc o întâlnire informală pentru a se stabili: data, modalitatea şi tematicile ce se vor analiza în cadrul acestui mecanism de dialog.
Printre tematicile pe care membrii CSM, reprezentanți ai societății civile, le vor propune spre abordare sunt:
•    Identificarea statistică a cauzelor privind infracțiuni contra persoanei, precum şi a duratei de soluţionare a acestor tipuri de cauze;
•    Propuneri pentru prioritizarea unor tematici în programul de formare continuă pentru magistrați, în care să fie prezentate bune practici (atât din țară cât şi din străinătate) în materia tehnicilor operative de investigare a acestor tipuri de fapte;
•    Nevoi de îmbunătățire a cadrului de cooperare interinstituțională pentru a crește eficacitatea statului în combaterea infracțiunilor contra vieții, integrității fizice şi alte fapte contra persoanei;
•    Nevoi de îmbunătățire a cadrului normativ, dar şi alte propuneri ce se vor desprinde în cadrul discuțiilor.
Ne exprimăm încrederea că numai prin dialog constructiv, profesionist şi permanent se pot găsi soluțiile pentru a garanta eficacitatea sistemului judiciar în a-şi îndeplini misiunea în raport şi la standardele așteptărilor legitime ale societății.  
 
Victor Alistar                                                                           Romeo Chelariu
Ultima actualizare: 07.08.2019 15:44

Apel la discuții deschise și transparente privind modul în care parchetele își indeplinesc cu eficacitate funcțiile judiciare în materia infractiunilor contra persoanei

 

Membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile solicită domnului Vicepreședinte procuror Nicolae Solomon să convoace de urgență Secția pentru procurori a CSM pentru a discuta modul în care parchetele gestionează infracțiunile împotriva persoanei, la care să participe și membrii de drept, respectiv Procurorul General și Ministrul Justiției, sub autoritatea căruia procurorii își desfășoară activitatea.

Solicitarea vizează discutarea aspectelor de management și eficacitate în gestiunea funcțiilor judiciare, responsabilitățile și măsurile de urmat, astfel încât să se poată garanta efectiv siguranța cetățeanului printr-o conduită profesională ireproșabilă a lucrătorilor din cadrul parchetelor.

De asemenea, solicităm ca la ședință să fie invitate organizațiile neguvernamentale în domeniul apărării drepturilor omului, a victimelor infracțiunilor și cele pentru apărarea drepturilor copilului precum și reprezentanții mass-media acreditată, iar ședința să fie difuzată în direct pe pagina Consiliului.

Ne exprimăm speranța că discuțiile vor fi grevate de asumare a disfuncțiilor din sistem, astfel încât de la această asumare să se poată corecta ineficiența și ineficacitatea structurilor judiciare și că se vor evita abordările de dezvinovățire sau de indicare a unor piste false ca si cauze ale acestor disfuncții.

București, 01.08.2019

Victor ALISTAR                          Romeo CHELARIU

                     

Ultima actualizare: 01.08.2019 13:26

Apel la responsabilitate și răspundere astfel încât societatea să fie corect tratată de autoritățile statului

Cazul dramatic petrecut la Caracal privind pe copilul Alexandra Mâceșanu, victimă a unor infracțiuni și reacția anchilozată, incompetentă și sfidătoare și cu tente penale a polițiștilor și magistraților implicați până la un anumit moment în cadrul procedurilor legale de intervenție ne obligă pe toți să tragem un semnal de alarmă față lipsa de inters a statului și funcționarilor săi în privința siguranței și drepturilor cetățenilor dar și față de condiția umană în general.

La momentul acestui apel nu este confirmat oficial dacă Alexandra Mâceșanu este încă în viață sau nu, însă modul în care au acționat persoanele cu funcții de răspundere în acest caz a denotat o gravă încălcare a legii dar și o gravă criză de sistem care a fost constant orientat spre desconsiderarea cetățeanului și în final a ființei umane, în favoarea unor pârghii de putere îndreptate constant împotriva sa. Din acest punct de vedere atât sistemul judiciar și de ordine publică cât și cel administrativ sunt grav bolnave.

Pentru că majoritatea instrumentelor de forță ale statului au ca prioritate urmărirea persoanelor incomode în special privind riscul de criminalitate cu gulerele albe și nu pentru apărarea siguranței persoanelor față de riscul criminalității violente și traficului de persoane, s-a ajuns la situația ca Alexandra să își fi pierdut viața cu zile. Aceasta este consecința statului care ne supravegează dar nu ne ocrotește!

A. Din datele deținute fac cateva precizări factuale cu privire la cele petrecute în sistemul nostru public în acest caz:

  1. Sistemul de localizare a persoanei apelante aflată în situație critică este reglementat dar mai ales calibrat și gestionat deficitar raportat la scopul dat de lege acestui sistem. În România există mecanisme foarte performante de localizare a persoanelor, care sunt utilizate în concret, și care în acest caz nu au fost folosite, deși legea permitea fără dubiu utilizarea lor. Deși nu pot să dau mai multe date nedestinate publicității, în cazul unui smartphone ca al victimei el este detectabil prin tehnologia deținută de autoritățile statului chiar și când este deconectat de la rețea.
  2. Procurorul de caz a încadrat greșit cauza având în vedere elementele care se degajau din conținutul convorbirilor înregistrate în sistemul 112. Și aici nu mă refer la întârziata schimbare a încadrării de la dispariție la sechestrare de pesoane (infracțiunea de lipsire de libertate) ci la infracțiuni mai grave care indicau criminologic risc iminent pentru viața victimei.  
  3. Poliția a acționat indolent și incompetentent și pe baza unor proceduri operative care erau ineficiente deși erau la dispoziție alte tehnici operative și mijloace care nu au fost realizate.
  4. În legislația românească există prevederi care permit intrarea la orice oră în orice locație, inclusiv domiciliu, atunci cand sunt infracțiuni în desfășurare și care pun în pericol viața și integritate fizică a persoanelor. Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul de procedură dispune clar posibilitatea organului de ordine publică de a intra în imobil în cazul infracțiunilor flagrante.
  5. Rețele informative nu au fost utilizate deși, în modalitatea lor de funcționare au fost destructurate și în mare parte transferate serviciilor de informații ele fiind folosite constant pentru supravegerea persoanelor incomode, în acest caz rețeaua poliției nu a fost utilizată, pentru culegearea de date privind potențiala locație așa cum a fost descrisă de victimă.
  6. În derularea procedurilor au fost nesocotite prevederi legale în gestionarea sarcinilor ce le revin atât lucrătorilor de poliție cât și în cazul unor magistrați, raportat la interpretarea și aplicarea cadrului legal la circumstanțele concrete și la aplicarea în fapt a principiului responsabilității prevăzut în cadrul de reglementare a celor două profesii. Nu mă antepronunț neavând oricum competența de sancționare pentru niciuna dintre categorii, însă se vor da date dacă se va tinde spre mușamalizări.  

B. Date fiind aceste elemente, dar nu numai, fac următoarele apeluri la autoritățile publice care trebuie să fie în serviciul public dar și la exponenții profesiilor:

  1. Prezentarea unui raport public al Inspectoratului General al Poliției Române care să radiografieze modul de operare în acest caz, disfuncțiile, tehnicele investigative similare ale altor poliții partenere care nu au fost utilizate și mai ales a unui plan măsurabil și evaluabil de măsuri pentru actualizarea procedurilor operative.
  2. Investigarea responsabilităților individuale și culpabilităților legale ale procurorului de caz, polițiștilor și factorilor de răspunedere de la Serviciul național de urgență 112 și stabilirea unor sanțiuni care să descurajeze pe viitor neasumarea răspunderii profesionale de natură a afecta siguranța persoanelor drepturile și libertățile lor fundamentale, până la nivel de răspundere penală individuală. Disimularea răspunderii pentru modul în care sistemul de ordine publică nu si-a îndeplinit obligațiile legale nu poate să fie o opțiune legitimă, dacă sunt și alte persoane responsabile trebuie toate să răspundă în fața legii, nu să se paseze răspunderea pentru ca în final să nu răspundă nimeni sau aproape nimeni.
  3. În acest sens fac apel la secțiile Consiliului Superior al Magistraturii să trateze cu maxim respect pentru opinia publică măcar acest caz, dacă Inspecția Judiciară va identifica culpabilități individuale sau dacă acestea nu fac obiectul competenței Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
  4. Anchetarea de urgență a sumelor uriașe utilizate pentru dotarea Serviciului de Telecomunicații Speciale care în descrierea obiectivelor de investiții și în documentațiile de achiziție au prevăzut parametri care acum nu sunt dovediți ca eficacitate, pentru a se determina dacă sistemele achiziționate nu respectă cerințele fie dacă documentația de achiziție nu a respectat obiectivele de investiții asumate prin documentația de aprobare a cheltuielilor.
  5. Modificarea cadrului normativ prin Ordonanța de Urgență în sensul trecerii Serviciului de Telecomunicații Speciale în subordinea Ministerului Comunicațiilor sau al Ministerului de Interne pentru asigurarea principiului celor 3C (unitate de Coordonare, Comandă și Control), așa cum mai sunt și alte structuri din sistemul național de siguranță în subordinea executivului (exceptate fiind doar cele două structuri clasice de informații ale statului român care trebuie să rămână autonome sub coordonarea Președintelui). Așa cum s-a demonstrat în acest caz principiul interoperabilității și coordonării fiind mult mai important pentru cetățeni și societate în ansamblu decât centrii de putere.
  6. Este important pentru reprezentanții profesiilor să trateze cu decență și adevăr problemele din sistem și nu să se solidarizeze cu incompetența, indolența și neglijența criminale dacă doresc să prezerve respectul societății pentru aceste profesii. În acest sens, le solicit să nu mai sfideze opinia publică și victimele unor asemenea tragedii susținând că nu au avut cadru legal. Există cadru legal pentru pătrunderea fără mandat în cazul infracțiunilor flagrante și pentru a lua toate măsurile pentru protecția vieții și integrității fizice a persoanelor: Art. 23 alin. (2) și art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituția României, coroborate cu Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul procedură penală dar și alte acte normative care completează cadrul de reglementare.
  7. Solicit  celor care se dedau la manipulare, minciună și activism politico-securistic să nu se folosească de această dramă a Alexandrei pentru a solicita modificări legislative care să mute din nou accentul pe manevre de supraveghere a populației de pe mecanismele deja existente în legislație de apărare a vieții și integrității persoanelor și care nu au fost aplicate.
  8. Solicit celor care pretind statute de superioritate să nu mai atace SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) ca să blocheze singurul instrument pentru tragerea la răspundere a celor din magistratură care nu respectă legea în activitatea lor, cu urmări deosebit de grave.

Fac apel la unii dintre formatorii de opinie din justiție care au mințit pentru acoperirea incompetenței că nu a existat cadru legal de acțiune, ca măcar în fața acestei drame să dovedească decență și cumpatare, ca să nu se plaseseze în dilema de a alege între grija de carieră politico-judiciară și viața unui om.

Doar ca o aducere aminte trebuie să menționez și de cazul de la Vaslui în care cei 6 autori ai unei infracțiuni de viol în grup, cu circumstanțe deosebit de grave erau cercetați în stare de libertate, sau faptul că România care cheltuiește sume uriașe cu sistemul de informații, ordine publică și justiție a fost pusă oficial pe lista “neagră” a traficului de persoane. Acesta este sistemul pentru care societatea trebuie să aibe minima toleranță și împotriva căruia este atât de revoltată.

Statul Român trebuie să înceteze să mai fie un adversar al cetățenului ci un slujitor al său, profesiile din magistratură, administrație și ordine publică trebuie în fața unor asemenea evidențe să revină la respectul pentru valorile ființei umane și să îi trateze cu abnegație pe cetățeni și contribuabilii veniturilor lor.

Victor Alistar

Reprezentant al Societății Civile în Consiliul Superior al Magistraturii
Ultima actualizare: 27.07.2019 22:02

Harta CSM

Mergi la începutul paginii