Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Sigla CSM
Skip Navigation LinksCSM1909 > Informaţii de interes public > Comunicate societatea civilă
 Caută
Comunicate societatea civilă CSM
Ultima actualizare: 28.02.2019 13:53

COMUNICAT DE PRESĂ
 
Cu privire la unele interpretări date referitor la intervenţia mea, ca reprezentant al societăţii civile în şedinţa Plenului din data de 25.02.2019, fac precizarea că, în raport de datele concrete, documentele existente la nivelul Consiliului, intervenţia a fost pentru a preciza că punctele de vedere pe care Preşedintele Consiliului le-a înaintat spre a fi adoptate în cadrul Ordonanţei de Urgenţă, acestea se refereau la aspectele pe care Consiliul, în mod procedural, (în cadrul mandatului dat reprezentanţilor CSM la dezbaterea legilor justitiei în Parlament sau la dezbaterile privind legea de aprobare a OUG 92/2018), deja le-a transmis prin punctele de vedere adoptate în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art.38 alin. (5) sau cele transmise în cadrul Comisiei 1 şi Comisiei 2 în baza prevederilor art.53 ind.1 din Legea nr.317/2004, şi care au făcut obiectul adresei prin care a fost sesizat executivul.
Astfel, precizez faptul că invocarea celor două texte normative a făcut referire la transmiterea observaţiilor înaintate de Consiliu, care cuprindeau puncte de vedere şi opinii adoptate anterior de către această instituţie în condiţii procedurale.
Interpretarea conform căreia s-ar considera că adresa Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la aspecte normative ce necesită intervenţie legislative, a fost transmis neinstituţional este incorectă şi neadevărată raportat la documentele anterioare adoptate în şedinţa Plenului sau a comisiilor permanente ale Consiliului. Solicit tuturor părţilor interesate să se raporteze cu onestitate şi corectitudine la cele susţinute de mine în şedinţa publică a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Cu privire la aspectele nepropuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, decizia aparţine Prim – ministrului, în raport de consultările ce vor avea loc astăzi la Palatul Victoria.
 
Victor ALISTAR
Membru al Consiliului Superior al Magistraturii – reprezentantul societăţii civile
Ultima actualizare: 26.02.2019 10:50

Ultima actualizare: 25.02.2019 11:12

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


Document de poziție a societății civile din CSM

Echilibrul și responsabilitatea sunt valorile așteptate de societate de la sistemul de justiție

În această perioadă de profunde frământări care se manifestă în cadrul societății românești dar și în interiorul magistraturii, este necesar mai mult ca oricând de echilibru, nepărtinire și aprecierea justei măsuri în discursul public și înfăptuirea justiției. Totodată, în aceste zile marcăm pe 8 decembrie Ziua Constituției, pe 9 decembrie Ziua Anticorupție iar astăzi, 10 decembrie, Ziua drepturilor omului prin adoptarea acum 70 de ani a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale de la care emană toate celelalte acte legislative și de asigurare a domniei legii. În aceste zile când sărbătorim „Ziua Constituției României”, adoptată în 8 decembrie 1991 de societatea românească prin referendum, se cere justiției să demonstreze că este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie iar drepturile și libertățile cetățenilor sunt apărate și ocrotite în cadrul democrației constituționale. În acest sens prin comportamentul profesional și deciziile judiciare, magistrații sunt chemați să:

  • asigure justa balanță care garantează cetățenilor echilibru societății în care trăim;
  • respecte în toate cauzele civile și non civile dreptul efectiv deplin și util la apărare a părților din cauzele aflate pe rol;
  • să respecte limitele puterii judecătorești și să dea dovadă de respectarea principiilor constituționale ale autonomiei și respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului;
  • să contribuie la consolidarea statutului lor (independență profesională, salarizare specială și acoperitor compensatorie, pensii vocaționale etc.) prin detașarea de orice activități sau mesaje de convergență cu ale forțelor politice și asumarea obligației corelative a rezervei, care garantează întregii societăți că justiția este nepartizană;
  • loialitate față de valorile Constituției și aplicarea conformă a deciziilor definitive și general obligatorii ale Curții Constituționale;
  • magistrații au datoria profesională de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil, având permanent în minte doar legea și faptul că au responsabilitatea vieții, demnității și respectării drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale unor oameni.

De asemenea pentru a răspunde profesional la principala temă a societății, și anume combaterea corupției, sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii și care să fie în afara dubiului că s-a administrat un act de dreptate. Provocările sistemului judiciar la care trebuie găsite și aplicate soluții au fost legate de:

  • nerespectarea legii în procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor învinuite pentru încălcarea normelor de procedură;
  • practici neconstituționale privind partajarea funcțiilor judiciare, ingerințe în independenţa justiției din partea instituțiilor de forță;
  • decredibilizarea obiectivității luptei împotriva corupției prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justiții echitabile;
  • mușamalizări de fapte de notorietate pentru opinia publică (tăierile ilegale de păduri, răspunderea companiilor mari pentru dare de mită în România, evaziune fiscală transfrontalieră finanțări nelegale a ultimei campanii electorale în care ancheta este stagnată etc.), care dau neîncredere cetățenilor privind onestitatea și eficacitatea luptei împotriva corupției;
  • cauze păstrate în nelucrare care ulterior se (re)activează în raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale;
  • coruperea pârghiilor proprii de autoritate pentru obținerea unor interese de carieră sau impunitate față de situații de încălcare a legii chiar în interiorul sistemului judiciar;
  • asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticorupție privind modul de interpretare a faptelor similare și formulare a acuzațiilor, care să garanteze eliminarea dublei măsuri și a practicilor opuse (de impunitate sau din contră de cercetare abuzivă) raportat la aceleași tipuri de fapte.

În acest context, menționăm că societatea are nevoie de o luptă anticorupție necruțătoare, legală, obiectivă și neselectivă care să își atingă funcția de descurajare a faptelor penale în viitor, și nu de compromisuri între sistemul judiciar și făptuitori pentru schimburi nelegitime de favori și susțineri reciproce.

În materia drepturilor omului, justiția are obligația de a le da conținut concret pe două paliere, atât în respectarea standardelor procesului echitabil cât și în afirmarea cu fermitate prin practica judecătorească a drepturilor persoanelor statuate de legile acestei țări. De aceea, la 70 de ani de la adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948, trecând de festivism și în contextul realităților de astăzi justiția nu se poate desista de misiunea ei de bază privind asigurarea eficacității normelor de conviețuire și de aplicare previzibilă și predictibilă a normelor de drept și trebuie să dea un răspuns imediat și neechivoc următoarelor priorități ale societății:

  • să își facă datoria de a reduce agresivitatea crescândă din societate prin sancționarea cu fermitate a oricăror derapaje care afectează dreptul nepatrimonial la imagine și demnitate prin garantarea aplicării legilor în vigoare care sancționează denigrarea, violenţa de limbaj sau găzduirea de mesaje discriminatorii;
  • să își facă datoria față de a reduce starea de incertitudine juridică prin îndeplinirea obligației de asigurare a unei justiții unitare prin reducerea practicii diferite în situații similare (numai condițiile de certitudine a aplicării unitare a legii pot genera dezvoltare economică și socială);
  • să își facă datoria de autoreglare în interesul societății și să renunțe la abordările protecționiste și sindicalizate în care critica societății ori este apreciată încălcarea independenței ori rămâne fără ecou sancționând fără ezitare derapajele interne;
  • să își facă datoria de a proteja drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor, libertatea de conștiință, libertatea de organizare și protecție a vieții private și de familie;
  • să respecte dreptul societății la  bună administrare care se aplică prin obligații simetrice și serviciului public de justiție sens în care ar trebui introduse sisteme de evaluare a sistemului din partea publicului (este de reamintit că legitimitatea tuturor celor trei puteri vine de la societate și nu este un prerogativ propriu ce se opune societății);
  • să își exercite atribuțiile pe baza standardelor procesului echitabil și a legii (ceea ce presupune tărie de caracter profesional de a renunță la preconcepții proprii, prejudecăți, prejudecarea cauzelor înaintea concluziilor fondului, aprecierea pe bază de afinitate sau antipatie față de părți sau apărători) prin acceptarea deficiențelor și îmbunătățirea conduitei socio-profesionale.

Așadar solicităm cu tărie în numele cetățenilor, a societății civile în ansamblul său, de la sistemul de justiție să asigure faptul că în România - stat de drept, democratic și social - demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt valori supreme, de natură perenă care sunt întotdeauna apărate și garantate în mod plenar.

Membrii CSM, reprezentanţi ai societăţii civile - Victor ALISTAR şi Romeo CHELARU

Ultima actualizare: 10.12.2018 16:47

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


   

Bucureşti, 25 octombrie 2018

COMUNICAT DE PRESĂ

La data de 5 iunie 2003 - acum 15 ani- , Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au stabilit desfăşurarea în fiecare an, în ziua de 25 octombrie, a Zilei Europene a Justiţiei Civile, cu scopul de a aduce în atenţia cetăţenilor europeni modul de funcţionare a justiţiei şi de a sprijini dezvoltarea unui spaţiu judiciar comun european.

În acest an, Consiliul Superior al Magistraturii organizează  joi, 25 octombrie, în intervalul orar 10,00-15,00, “Ziua porţilor deschise”, la care sunt aşteptaţi elevi, studenţi, auditori de justiţie de la Institutul Naţional al Magistraturii, cursanţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, justiţiabili şi alţii. Agenda manifestărilor care vor avea loc cu acest prilej cuprinde vizitarea compartimentelor de lucru din structura organizatorică a Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi realizarea unor prezentări pe teme specifice activităţii Consiliului.

Manifestări specifice vor avea loc la Inspecţia Judiciară, ca structură cu personalitate juridică înfiinţată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri.

De asemenea, la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor din ţară, în aceeaşi zi, se desfăşoară acţiuni de tipul “Ziua uşilor deschise”, prin invitarea cetăţenilor la sediile acestora, conform programului afişat pe pagina de site a acestora.

Toate aceste evenimente au ca obiectiv consolidarea relaţiei de încredere între cei care înfăptuiesc actul de justiţie, magistraţii şi beneficiarii acestuia, justiţiabilii, România este înscrisă definitiv, activ şi responsabil, în parcursul european pentru consolidarea spaţiului judiciar  comun.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii

reprezentanţi ai societăţii civile

Victor ALISTAR şi Romeu CHELARIU

Dată publicare: 25 octombrie 2018

 

Ultima actualizare: 25.10.2018 11:19

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


   

Bucureşti, 15 octombrie 2018

Precizări de presă

Faţă de declarațiile domnului Tudorel Toader, Ministrul Justiției, conform cărora în cuprinsul raportului preliminar al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisiei de la Veneția) asupra legilor justiției a fost reținut faptul că membrii societății civile nu au drept de vot ca urmare a unei dezinformări venite din țară și mai ales precizarea conform căreia aceasta a venit “din partea celor care doresc să își consolideze statutul”, reprezentanții societății civile în CSM facem următoarele precizări pentru corecta informare a presei:

1. Singura interacțiune cu misiunea Comisiei de la Veneția a fost în data de 11 iunie 2018 ora 14.00 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii în sala de plen la care au participat toți membrii aleși magistrați si reprezentanți ai societății civile, iar în acea întâlnire nu am susținut niciodată faptul că nu avem drept de vot. Mai mult decât atât, la întrebarea reprezentanților Comisiei de la Veneția, noi am precizat că separarea carierelor este necesară independenței judecătorilor și legiuitorul a introdus ca soluție Comisiile permanente în pregătirea proiectelor de hotărâri la care participă toți membrii consiliului. Acest lucru poate fi confirmat de oricare dintre cei 16 participanți la ședință.
2. De asemenea, menționăm că nu am purtat nici o altă corespondență cu experții Comisiei de la Veneția si nici nu am avut o alta întâlnire separată cu domniile lor.
3. În toată perioada de la preluarea mandatului până în prezent am participat la Plen și ne-am exercitat votul în calitate de membri, deci este exclus ca noi să fim cei care am susținut că nu avem drept de vot.
4. Singurul moment când am abordat această chestiune a observaţiilor din opinia preliminară a fost în acest week-end când am dat opțiuni de soluții pentru a răspunde recomandărilor din Avizul preliminar al Comisiei de la Veneția.
 

Dat fiind că reprezentanții mass-media au solicitat punct de vedere înțelegând că din partea noastră ar fi fost transmise aceste dezinformări privind dreptul de vot în Plen a membrilor reprezentanți ai societății civile,  precizăm că este de datoria domnului ministru al justiţiei să fie mai explicit în declarații pentru a nu se crea confuzii regretabile. De asemenea solicităm domnului ministru să precizeze care sunt organizaţiile profesionale care au transmis acele informaţii cu scopul de a-şi consolida statutul.

Membrii CSM reprezentanți ai societății civile,

Victor Alistar, Romeo Chelaru

 

Ultima actualizare: 15.10.2018 15:04

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


                                                                              București, 15 octombrie 2018

COMUNICAT DE PRESĂ

 

La 15 octombrie, an de an, se celebrează Ziua internațională a nevăzătorilor sau Ziua bastonului alb.

În România trăiesc peste 110.000 de copii și adulți cu deficiențe oculare. Ca persoane cu nevoi speciale acestea sunt beneficiare ale reglementărilor constituționale și legale privind realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament adecvat în vederea participării efective la viața comunității, respectând drepturile, libertățile și îndatoririle ce revin fiecăruia.

Folosim acest moment să reiterăm solicitarea noastră ca la nivelul tuturor instanțelor și parchetelor, pe pagina de internet să fie instalate modulele și ghidurile de navigare pentru persoanele cu deficiențe severe de vedere, ca un prim pas pentru o facilă și deplină accesibilitate la justiție ca serviciu public.

Membrii  aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

                                                              

 Dată publicare: 15 octombrie 2018

Ultima actualizare: 15.10.2018 15:00

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


   

Bucureşti, 10 octombrie 2018

            Membrii CSM reprezentanți ai societății civile iau act cu îngrijorare despre

prevederile protocolului secret intre SRI și Inspecția Judiciară

 

Reprezentanții societății civile în CSM își exprimă profunda indignare privind prevederile Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția judiciară în februarie 2016, denunțat în aprilie 2017 și desecretizat în septembrie 2018, chiar dacă, în conformitate cu declarația asumată public de către Inspecția judiciară, acest protocol nu s-a aplicat.

În acest context, reținem că “în niciuna dintre procedurile administrative de verificare a activității și conduitei judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, derulate în intervalul în care Protocolul a fost în vigoare, Inspecția Judiciară nu a solicitat și nu a transmis Serviciului Român de Informații date și informații” și că “De asemenea, în același interval, nu a fost exercitată nicio acțiune disciplinară ca efect al protocolului. Subliniem că toate acțiunile disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară au fost întemeiate exclusiv pe situații de fapt constatate nemijlocit de inspectorii judiciari, fără alte date și informații furnizate în temeiul Protocolului ori al vreunei colaborări cu alte entități”.

În acest sens exprimăm îngrijorarea cu privire la existența acestui protocol, nepublic - clasificat ca fiind strict secret, al cărui conținut relevă suspiciuni multiple privind supravegherea magistraților de către serviciile de informații și după desființarea SIPA, chiar dacă acestea nu au fost valorificate de Inspecţia Judiciară.

În ceea ce privește protocolul de cooperare între Inspecția Judiciară și Serviciul Român de Informații acesta nu interferează în mod direct activitatea de înfăptuire a justiției și derulare a procedurilor judiciare ca în cazul protocoalelor semnate de Parchetul General sau Înalta Curte de Casație și Justiție cu serviciul de informații, însă are rolul de a releva aspecte îngrijorătoare privind supravegherea și controlul asupra judecătorilor și procurorilor pentru următoarele considerente:

I. Obiectul protocolului prevedea cooperarea pentru „asigurarea independenței și înfăptuirii justiției, al prevenirii și combaterii abaterii disciplinare în rândul magistraților (…)”.

Acest scop declarat al protocolului trebuie analizat din perspectiva atribuțiilor trasate părților prin protocol de „valorificare eficientă a posibilităților pentru identificarea anticipată, prevenirea şi combaterea abaterilor disciplinare în rândul magistraților (…)” prin furnizarea „din oficiu a informațiilor în legătură cu acte sau fapte susceptibile a fi încadrate ca fiind abateri disciplinare săvârșite de magistrați” precum și obligația nedivulgării „faptului că acestea  provin de la Serviciul Român de Informații”, dacă Inspecția Judiciară intenționează realizarea competențelor proprii.

II. Conform principiilor stabilite la art. 1 și a prevederii de la art. 3 din protocol care stabilește că activitățile se desfășoară conform atribuțiilor și competențelor pârților. Astfel, raportat la prevederile Legii nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, rezultă aparente neconcordanțe între obligația de limitare a culegerii de informații la aria reglementată de competenţa S.R.I. stabilită la art. 6, art. 7, art. 8 coroborate cu prima teză a art. 9 din legea S.R.I. (care autorizează culegerea și prelucrarea de informații în vederea transmiterii către beneficiari legali numai în limitele art. 3 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României) și obligației stabilită prin protocol de culegere de informații privind abaterile disciplinare ale magistraților.

În concluzie, considerăm că următoarele aspecte trebuie clarificate în mod transparent și aduse la cunoștința opiniei publice:

  • Dacă intră în competenţa SRI culegerea și prelucrarea de informații privind identificarea anticipată și prevenirea abaterilor disciplinare ale magistraților;
  • În ce condiții și modalități s-a realizat supravegherea prudențială a magistraților pentru identificarea abaterilor disciplinare sau deontologice pe care SRI se angaja la art. 3 alin.(2) lit. b) din Protocol să le pună la dispoziție din oficiu;
  • Dacă, în realizarea competențelor sale, SRI a preluat supravegherea executată anterior de SIPA cu privire la comportamentul magistraților cu referire la aspectele ce constituie abateri disciplinare.

Demersul nostru nu are ca scop stigmatizarea Serviciului Român de Informații, a cărui actuală conducere în mod deschis și transparent a decis desecretizarea și denunțarea protocoalelor cu structuri din autoritatea judecătorească, ci clarificarea tuturor aspectelor petrecute astfel încât să se stabilească faptele și mai ales mecanismele și normele care să garanteze că atribuțiile judiciare se îndeplinesc exclusiv în baza legii de către procurori și judecători în afara oricăror presiuni pentru administrarea unui proces echitabil, specific statului de drept și democrației constituționale, într-o Românie europeană.

Dat fiind că în acest moment au fost desecretizate principalele protocoale de cooperare între Serviciul Român de Informații și structuri din cadrul autorității judecătorești, se impune analizarea și exprimarea unui punct de vedere instituțional al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la protocoalele care au fost încheiate cu instituțiile judiciare, respectiv PÎCCJ și ÎCCJ pentru a duce la îndeplinire angajamentele asumate prin hotărârea Plenului CSM din luna aprilie 2018.

Membrii CSM reprezentanți ai societății civile

Ultima actualizare: 10.10.2018 17:14

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


   

Bucureşti, 05 octombrie 2018

            COMUNICAT DE PRESĂ

 

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile achiesează, în integralitate, atât la Declaraţia reprezentanţilor legali ai curţilor de apel din România, adoptată la întâlnirea de lucru care a avut loc în perioada 27-28 septembrie 2018 în municipiul Suceava, cât şi la Hotărârea din data de 04 octombrie 2018 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii  care condamnă cu fermitate existenţa şi efectele protocoalelor încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


Prin normă juridică de natură constituţională, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.


Or, aceste protocoale au la bază acte normative nelegitime şi nepublice emise de entităţi juridice care nu pot şi nu trebuie să legifereze în aria de competenţă a Autorităţii judecătoreşti, constituind un mecanism strict secret, ascuns opiniei publice.


În acest context, subliniem că prin conținutul lor protocoalele secrete reglementau modalități fie de realizare a procedurilor, fie de organizare a activității, materii ce se reglementează strict prin lege sau norme secundare emise de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea legii.


De aceea, afirmăm din nou că Justiţia se înfăptuieşte întotdeauna în numele legii, de judecători  independenţi, care se supun numai legii şi nu unor instrumente juridice abuzive care adaugă și completează ocult legea, clasificate ca fiind strict secrete şi nedestinate publicităţii.


Totodată dezavuăm încălcarea gravă a obligațiilor de rezervă a magistraților care în chip nepermis au interferat cu cereri aflate pe rolul instanțelor exprimând “opinii în alb” cu privire la dezlegările pe care le văd, în condițiile în care atât instanțele de contencios cât și cele penale au pe rol asemenea petituri. Aceste manifestări neconforme cu rigorile statutului magistraților trebuie analizate și sub aspectul încălcării independenței judecătorilor prin intermediul unor mijloace de presiune in forma unor “opinii profesionale” sau „certificate în alb” date protocoalelor secrete din justiție.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii,
reprezentanţi ai societăţii civile

Ultima actualizare: 05.10.2018 15:21

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


Mesaj de “Ziua justiţiei”

În România “Ziua justiţiei” se organizează, anual, în prima duminică a lunii iulie, fiind instituită începând cu anul 1994. Implicarea civică se impune cu necesitate ştiind că cetăţeanul a fost, este şi va fi întotdeauna destinatarul şi depozitarul tuturor actelor de justiţie.

Societatea civilă crede cu fermitate în statul de drept şi în colaborarea instituţională a autorităţii judecătoreşti potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.

Societatea civilă crede într-o justiţie care se înfăptuieşte în numele legii, o justiţie imparţială şi egală pentru toţi, într-o justiţie conectată cu societatea pe care o respectă și slujește prin misiunea sa nobilă.

În anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018) şi la ceas aniversar, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile  îşi exprimă speranţa că autoritatea judecătorească are sursele şi resursele interne necesare, ca administrând mai eficient punctele tari să utilizeze toate oportunităţile pentru a atenua şi elimina punctele slabe şi ameninţările, în condiţii de  independenţă, de imparţialitate şi de echidistanţă, responsabilitate și neimplicare politică în conformitate strictă cu actele normative aflate în vigoare.

Soluționarea cu deschidere și onestitate a tuturor disfuncțiilor este în interesul viitorului societății românești care depinde de tot ceea ce facem în prezent asumând că adevărul nu dăunează niciodată unei cauze drepte.

Societatea civilă îşi doreşte ca justiţia să se exercite cu fermitate şi demnitate, în mod exclusiv în spiritul şi litera legii, să continue să fie şi să se dezvolte ca serviciu public aflat în slujba cetăţeanului, ştiind că întotdeauna  beneficiarul final este justiţiabilul.

La mulți ani justiției române, tuturor judecătorilor, procurorilor, avocaților, consilierilor juridici, grefierilor, executorilor judecătoreşti și  celorlalte profesii juridice!

 

Duminică, 1 iulie 2018,

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile

 

Ultima actualizare: 10.10.2018 11:04

Harta CSM

Mergi la începutul paginii