24 Aprilie 2026

Apel public către Guvernul României pentru alocarea unui sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit art. 92 din Legea nr. 305/2022, sediul Consiliului Superior al Magistraturii va fi pus la dispoziție de Guvern sau va fi asigurat de Consiliul Superior al Magistraturii din bugetul aprobat potrivit legii, și în legile anterioare ale justiției existând dispoziții similare.

Până în prezent, deși au fost efectuate nenumărate demersuri, încă din anul 2005 Consiliul continuă să își desfășoare activitatea într-un sediu închiriat, întrucât Guvernul României nu a pus la dispoziție o clădire corespunzătoare.

Amintim în acest sens că achiziția de imobile la nivelul CSM (pentru asigurare sediu) a fost reglementată încă din anul 2007 prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 474/2007, indicatorii tehnico-economici fiind aprobați prin HG nr. 949/2018. Drept urmare, prin Legea nr. 50/2019 privind bugetul de stat pe anul 2019 a fost aprobată suma alocată în vederea achiziționării unui sediu pentru Consiliu, iar Plenul CSM a decis în anul 2019 inițierea procedurii privind achiziția unui sediu, procedură în cadrul căreia nu s-a depus nicio ofertă de vânzare.

Ulterior anului 2019 nu au mai existat alocări bugetare pentru achiziția unui sediu de către CSM,  având în vedere că Ministerul Justiției derulează, prin Banca Mondială, proiectul Cartierul pentru Justiție, în cadrul căruia este prevăzută și construirea unui sediu pentru Consiliu, proiect care în prezent stagnează și pentru executarea căruia nu este asumat niciun termen.

În aceste condiții, în vederea desfășurării în continuare a activității într-un sediu care să asigure inclusiv nivelul de securitate necesar, Consiliul Superior al Magistraturii a fost nevoit să prelungească periodic contractele de închiriere.

Consiliul, înţelegând pe deplin situaţia economico-bugetară în care se află România, reiterează pe această cale, în mod public, solicitarea adresată Guvernului României de alocare a unui sediu corespunzător poziţiei instituţiei în arhitectura constituțională, demers care ar preîntâmpina efectuarea în continuare de cheltuieli de la bugetul de stat.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

20 Martie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere decizia puterilor executivă și legislativă de a reduce bugetul prevăzut inițial pentru plata drepturilor restante ale magistraților, ce decurg din hotărâri judecătorești definitive, precum și preocuparea colegilor judecători și procurori față de situația generată ca urmare a unei noi reeșalonări a plății acestor drepturi, Consiliul Superior al Magistraturii învederează următoarele:

În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive.

În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive.

Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026.

Instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând ”un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept.

Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal.

Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare.

În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege. 

Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal