20 Mai 2026

Reprezentanţii CSM și UNBR continuă consultările pentru definitivarea mecanismului de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea reală de procesare a instanţelor judecătoreşti

În vederea definitivării sistemului informatic elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, care are ca scop eficientizarea capacităţii de gestionare a cauzelor de către instanţe, oferind totodată cetăţenilor previzibilitate cu privire la durata procedurilor judiciare, la data de 19 mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători şi membrii aleşi reprezentanţi ai societăţii civile - au  invitat reprezentanţii UNBR la o întâlnire de lucru pentru continuarea discuţiilor aplicate în relaţia cu corpul profesional al avocaţilor.

Este de remarcat deschiderea spre dialog a reprezentanţilor UNBR, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, caracterizată de un deficit major de personal şi volum foarte mare de activitate, s-au alăturat eforturilor Consiliului pentru identificarea soluţiilor oportune, care să faciliteze activitatea judiciară şi să degreveze instanţele judecătoreşti, cu respectarea exigenţelor privind dreptul la apărare.

Reprezentanţilor UNBR le-a fost prezentată modalitatea de funcţionare în concret a sistemului informatic elaborat de Consiliu, care se află în stadiul final de dezvoltare. Urmează a fi transmise propuneri pentru optimizarea mecanismului şi stabilită o nouă consultare în termen scurt pentru definitivarea aplicaţiei informatice.

În acest context dificil pentru sistemul judiciar, Consiliul a subliniat din nou că noul sistem de gestionare a cauzelor este absolut necesar pentru eficientizarea activităţii instanţelor, alături de modificări legislative pentru degrevare, astfel încât accesul la justiţie al cetăţenilor şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

19 Mai 2026 

COMUNICAT DE PRESĂ

Al şaselea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite colapsul sistemic al justiţiei din România

În şedinţa de astăzi, 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat situaţia gravă în care se află Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în vederea luării măsurilor care se impun pentru desfiinţarea acestora. Această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, atât din punct de vedere economic şi bugetar pentru sistemul judiciar, cât şi din perspectiva refuzului de a adopta măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete.

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a adresat cinci apeluri publice în cursul anului către puterea executivă, prin care a atras atenţia asupra colapsului sistemic inevitabil în care poate intra justiţia, formulând totodată şi Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, nici până la acest moment Guvernul României nu a adoptat măsuri care să conducă la remedierea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar ori care să degreveze activitatea instanţelor şi parchetelor, şi nici nu a aprobat Memorandumul formulat.

În acest context deosebit de grav pentru sistemul judiciar, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Craiova, după efectuarea a nenumărate demersuri pentru delegarea sau detaşarea unor judecători la Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în contextul unei poziţionări publice constant negative faţă de drepturile prevăzute de lege pentru perioada delegării sau detaşării, inclusiv plata diurnei şi a celorlate drepturi care se cuveneau şi se cuvin şi pe viitor magistraţilor delegaţi ori detaşaţi pentru acoperirea deficitului sever de personal, nu au putut identifica judecători care să acopere deficitul foarte mare de personal, funcţionarea justiţiei ca serviciu public fiind astfel blocată în cele două instanţe.

Consiliul a atras atenţia în nenumărate rânduri că efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România la standardele statului de drept, nu mai poate fi susţinut de personalul în funcţie în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlate puteri în stat, poziţia sa fiind constant ignorată, fără evaluarea consecinţelor reale pentru funcţionarea justiţiei şi pentru societatea românească.

Confruntându-se cu pasivitate recurentă a puterilor executivă şi legislativă în a asigura, prin măsuri concrete, o justiţie de calitate în beneficiul cetăţenilor şi al societăţii în ansamblu, Consiliul a demarat procedura de elaborare a unui mecanism de gestionare a activităţii instanţelor în mod eficient, regândind modalitatea de repartizare a cauzelor în funcţie de capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti în a le gestiona, asigurând totodată prin adoptarea acestuia o transparenţă sporită pentru cetăţeni cu privire la durata preconizată pentru soluţionarea cauzelor.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază din nou că sunt necesare măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, adoptate responsabil şi asumat, care să demonstreze societăţii că justiţia se poate realiza eficient şi efectiv în România, în sedii corespunzătoare, cu persoanal specializat suficient, la standarde europene. Narativul public al factorilor politici, prin diferite intervenţii lipsite de substanţă, pentru o justiţie promisă în beneficiul cetăţeanului este în prezent doar o retorică populistă în lipsa adoptării unor măsuri concrete, cu consecinţe grave asupra funcţionării justiţiei în România.

24 Aprilie 2026

Apel public către Guvernul României pentru alocarea unui sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit art. 92 din Legea nr. 305/2022, sediul Consiliului Superior al Magistraturii va fi pus la dispoziție de Guvern sau va fi asigurat de Consiliul Superior al Magistraturii din bugetul aprobat potrivit legii, și în legile anterioare ale justiției existând dispoziții similare.

Până în prezent, deși au fost efectuate nenumărate demersuri, încă din anul 2005 Consiliul continuă să își desfășoare activitatea într-un sediu închiriat, întrucât Guvernul României nu a pus la dispoziție o clădire corespunzătoare.

Amintim în acest sens că achiziția de imobile la nivelul CSM (pentru asigurare sediu) a fost reglementată încă din anul 2007 prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 474/2007, indicatorii tehnico-economici fiind aprobați prin HG nr. 949/2018. Drept urmare, prin Legea nr. 50/2019 privind bugetul de stat pe anul 2019 a fost aprobată suma alocată în vederea achiziționării unui sediu pentru Consiliu, iar Plenul CSM a decis în anul 2019 inițierea procedurii privind achiziția unui sediu, procedură în cadrul căreia nu s-a depus nicio ofertă de vânzare.

Ulterior anului 2019 nu au mai existat alocări bugetare pentru achiziția unui sediu de către CSM,  având în vedere că Ministerul Justiției derulează, prin Banca Mondială, proiectul Cartierul pentru Justiție, în cadrul căruia este prevăzută și construirea unui sediu pentru Consiliu, proiect care în prezent stagnează și pentru executarea căruia nu este asumat niciun termen.

În aceste condiții, în vederea desfășurării în continuare a activității într-un sediu care să asigure inclusiv nivelul de securitate necesar, Consiliul Superior al Magistraturii a fost nevoit să prelungească periodic contractele de închiriere.

Consiliul, înţelegând pe deplin situaţia economico-bugetară în care se află România, reiterează pe această cale, în mod public, solicitarea adresată Guvernului României de alocare a unui sediu corespunzător poziţiei instituţiei în arhitectura constituțională, demers care ar preîntâmpina efectuarea în continuare de cheltuieli de la bugetul de stat.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal