Comunicate societatea civilă CSM

 COMUNICAT

Privind respectarea independenței justiției și a statului de drept

 

Având în vedere rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, consideră necesar să formuleze următoarea poziție publică, în spiritul responsabilității instituționale și loialității față de statul de drept.  

 

În ultima perioadă, în spațiul public, au fost exprimate diverse declarații, inițiative normative și propuneri care privesc organizarea și funcționarea sistemului judiciar precum și statutul judecătorilor și procurorilor. În atare context considerăm necesar să (re)afirmăm următoarele aspecte esențiale:

Independența justiției este un principiu constituțional, consacrat de dispozițiile art. 124 și art. 133 din Constituția României și reprezintă o garanție structurală a statului de drept, nu un interes particular al corpului magistraților.

Prima linie de apărare pentru apărarea independenței justiției este ordinea constituțională.

Respectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii în procedurile de legiferare și în adoptarea deciziilor care privesc sistemul judiciar constituie o obligație derivată din principiul separației și echilibrului puterilor în stat  și din exigențele cooperării loiale între autoritățile publice.

Într-un stat de drept și într-o democrație constituțională, dezbaterea publică asupra acestor aspecte este legitimă și necesară, însă aceasta trebuie să se desfășoare cu respectarea principiilor constituționale care guvernează raporturile dintre puterile statului. Discursul public referitor la justiție trebuie să se circumscrie unui cadru de responsabilitate, rigoare și moderație, compatibil cu poziția instituțională a autorilor săi și cu impactul pe care acesta îl produce asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, discurs care nu trebuie să afecteze încrederea în autoritatea judecătorească.

Orice reformă sau modificare legislativă care privește justiția trebuie să fie realizată cu respectarea strictă a Constituției, a standardelor europene în materia principiilor bunei guvernări, derulate printr-un proces transparent, predictibil și fundamentat pe dialog interinstituțional autentic.

 

Aceste principii nu au un caracter formal, ci reprezintă garanții esențiale pentru asigurarea imparțialității actului de justiție, pentru protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor și pentru menținerea echilibrului instituțional între autoritățile și puterile statului.

Reprezentanții societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii, subliniază că independența justiției nu trebuie înțeleasă ca un interes al sistemului judiciar, ci ca o garanție oferită societății în ansamblu. Ea asigură faptul că orice persoană beneficiază de un proces echitabil și de soluționarea cauzelor de către instanțe independente și imparțiale, este condiția esențială pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale și pentru funcționarea reală a statului de drept, astfel cum sunt consacrate prin dispozițiile art. 1 alin. 3 și alin. 5 din Constituția României: ”România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor ... dreptatea ... reprezintă valori supreme ... și sunt garantate”; ”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie ”.  

Astăzi, mai mult ca niciodată, societatea civilă și justiția trebuie să fie parteneri în apărarea statului de drept. Nu este vorba despre interese personale sau politice este vorba despre drepturile fiecărui cetățean și despre viitorul democrației noastre.

Facem un apel la toate instituțiile statului la respectarea cu strictețe a principiului separației puterilor în stat și la realizarea unui dialog instituțional real, precum și la o cooperare loială. Orice abatere de la aceste principii are un preț extrem de mare: fragilizarea statului de drept, slăbirea protecției drepturilor cetățeanului și pierderea încrederii publice în justiție.

Fiecare presiune, fiecare atac asupra justiției nu este doar un atac asupra justiției, ci un atac asupra cetățenilor.

Fără justiție independentă, democrația nu poate supraviețiui, iar statul nu mai poate fi protectorul cetățeanului, ci instrumentul arbitrar al puterii.

Ne adresăm totodată cetățenilor României, subliniind (din nou) că independența justiției nu este o problemă internă a sistemului judiciar, ci o garanție directă a libertății, demnității și securității juridice a fiecărei persoane. Atunci când justiția este slăbită, drepturile tuturor devin vulnerabile.

În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, afirmăm cu fermitate: independența justiției nu se negociază, nu se compromite și nu se subordonează vreunui interes, ci funcționează strict în baza ordinii constituționale.

Independența justiției este garanția că fiecare român poate avea încredere că legea este aceeași pentru toți, că toate drepturile sale fundamentale sunt protejate și apărate și că magistratul își exercită atribuțiile în mod liber, cu imparțialitate, curaj și profesionalism.

Într-o societate democratică, dialogul instituțional și cooperarea loială între puterile statului nu sunt opțiuni, ci responsabilitate constituțională, condiții esențiale pentru funcționarea corectă și echilibrată a statului.

Separarea puterilor statului nu presupune conflict sau antagonism, ci exercitarea responsabilă și echilibrată a atribuțiilor fiecărei autorități, cu respect reciproc și în cadrul legal stabilit. Când aceste principii sunt ignorate și independența justiției este atacată prin diverse  presiuni, consecințele nu ating doar instituțiile, ci pe fiecare cetățean. Drepturile devin fragile, aplicarea legii devine impredictibilă, iar încrederea publică în instituții se erodează.

Statul de drept nu funcționează prin confruntare permanentă, ci prin respect reciproc, echilibru și responsabilitate. Separarea puterilor nu înseamnă izolare sau antagonism, ci exercitarea competențelor proprii fără a obstrucționa sau submina rolul celorlalte autorități ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii rămâne ferm și neclintit în misiunea sa constituțională: apărarea independenței justiției, protecția cetățeanului și menținerea statului de drept sunt imperative absolute.

 

Reprezentanții societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii au obligația legală și constituțională de a contribui, prin poziții echilibrate și fundamentate juridic la protejarea cadrului constituțional și își reafirmă angajamentul de a-și exercita mandatul cu imparțialitate și loialitate față de Constituție, contribuind la apărarea independenței justiției și la consolidarea statului de drept.

 

 

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanţi ai societăţii civile

 

                   Av. Ioan Sas                                  Fanel Mihalcea

                                 

COMUNICAT DE PRESĂ

         

         Privind poziția membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la demersurile actuale privind îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar din România

 

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, urmăresc îndeaproape și cu maxim interes întreaga problematică, precum și cadrul dezbaterilor care au ca obiect organizarea și funcționarea sistemului de justiție din România și eficientizarea activității acestuia.

În linii principale acestea vizează: statutul judecătorilor și procurorilor; independența sistemului judiciar; libertatea de exprimare a magistraților; percepția publică asupra justiției din România.

Desigur, în mod necesar, analizarea acestor elemente esențiale se află în strânsă interdependență cu factori și cauze care concură la buna funcționare a sistemului judiciar și a justiției: asigurarea resurselor umane și materiale; durata procedurilor judiciare; chestiunea prescripției răspunderii penale; volumul de activitate al judecătorilor și procurorilor; salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților.

În cadrul analizelor și demersurilor specifice se desprinde necesitatea examinării cadrului legislativ actual care reglementează organizarea, funcționarea și activitatea instituțiilor judiciare din România, cât și nevoia de modernizare și îmbunătățire a normelor care reglementează activitatea de înfăptuire a justiției, ca serviciu public.

 

În acord fiind cu pozițiile exprimate public pe aceste chestiuni de către Secția pentru judecători și, respectiv, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,

 

În intenția de a contribui la identificarea și materializarea unor soluții legislative apte să îmbunătățească activitatea din sistemul judiciar și să conducă la creșterea gradului de încredere în justiție,

-          membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, își exprimă întreaga disponibilitate și deschidere de a participa la orice întâlnire profesională și dezbatere interinstituțională pe tema Justiție, care vor fi organizate în următoarea perioadă de Parlamentul României – Comisiile Juridice din Senat și respectiv Camera Deputaților, Președinția României, Ministerul Justiției, organizații profesionale ale judecătorilor, organizații profesionale ale procurorilor, organisme ale societății civile.

 

       Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanţi ai societăţii civile

 

Av. Ioan Sas şi Fănel Mihalcea

 

Ziua Internațională a Democrației

 

Ziua Internațională a Democrației – marcată în fiecare an, la data de 15 septembrie, ne oferă prilejul de a reafirma principiile fundamentale care stau la baza funcționării statului modern român: supremația legii; respectul pentru drepturile și libertățile cetățenești; separația și echilibrul puterilor în stat. Acestea constituie nu numai garanția stabilității instituționale, a progresului și păcii sociale, ci și temelia unei societăți libere, juste și demne.

 

Justiția este coloana vertebrală a unei democrații autentice.

 

Ziua Internațională a Democrației reprezintă un moment de reflecție asupra fundamentelor pe care este clădită viața noastră publică. Printre acestea se numără respectul pentru statul de drept, independența justiției și garantarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

 

În absența statului de drept, drepturile omului sunt lipsite de forță juridică, nu sunt decât enunțuri formale. Fără justiție, aceste drepturi nu pot fi garantate. Iar fără respectarea lor, statul de drept și justiția își pierd legitimitatea. Prin urmare, legătura indisolubilă dintre statul de drept, justiție și drepturile omului, face ca apărarea uneia dintre aceste valori să însemne, implicit, apărarea tuturor. O democrație sănătoasă nu poate fi concepută decât prin armonia lor, iar responsabilitatea noastră, ca instituții și ca societate, este să veghem permanent la consolidarea acestui echilibru.

 

Numai printr-un echilibru real între puterea legislativă, executivă și judecătorească pot fi garantate respectarea statului de drept, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale și exercitarea puterii publice în slujba cetățeanului. Doar prin dialog, transparență și respectarea principiilor constituționale putem clădi un viitor mai bun pentru societatea noastră.

 

Justiția nu este un privilegiu al celor care o exercită, ci un serviciu public esențial, menit să protejeze demnitatea umană, să asigure egalitatea tuturor în fața legii și să ofere cetățenilor încrederea că drepturile lor sunt respectate și apărate.

 

Democrația și justiția se sprijină reciproc: fără justiție independentă, democrația este fragilă; fără democrație autentică, justiția își pierde fundamentul și sensul.

 

Avem așadar responsabilitatea comună de a apăra aceste valori și de a le transmite generațiilor viitoare, cărora trebuie sa le lăsăm o societate mai dreaptă și mai puternică.

 

Justiția, prin independența sa, are menirea de a veghea ca niciun act de putere să nu se abată de la principiile constituționale și de la supremația legii.

 

Independența și responsabilitatea magistratului sunt garanții că separația puterilor nu este o simplă declarație, ci o realitate concretă care întărește democrația și încrederea cetățenilor în instituții, constituind o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o certitudine a unei conviețuiri bazate pe libertate și responsabilitate.

 

Democrația se apără în fiecare zi prin respect pentru lege și pentru om!

 

Justiția, prin independența și imparțialitatea sa, dă viață statului de drept și asigură protecția efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale!

 

         Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

      reprezentanți ai societății civile  

 

Av. Ioan Sas                                     Fănel Mihalcea

 

MESAJUL membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, cu ocazia ”Zilei Justiției”

 

Ne aflăm astăzi într-un moment cu o semnificație profundă pentru întreaga societate românească și, în mod special, pentru puterea judecătorească.

 

 Ziua Justiției! 

 

A fost instituită oficial prin Hotărârea Guvernului nr. 364/1994 și este sărbătorită în fiecare an în prima duminică din luna iulie.  Această zi constituie nu doar un moment festiv, ci și un prilej de reflecție responsabilă asupra stării actuale a sistemului judiciar, asupra progreselor înregistrate, dar și asupra provocărilor care persistă sau apar în contextul național și internațional tot mai complex. Este un moment în care reafirmăm un adevăr fundamental - justiția este un serviciu public esențial într-o societate democratică, exercitat în numele și în beneficiul cetățenilor.

Pentru Consiliul Superior al Magistraturii, instituția constituțională chemată să garanteze și să apere independența justiției, această zi este o reafirmare solemnă a angajamentului față de valorile fundamentale ale statului de drept: legalitatea, imparțialitatea, transparența, responsabilitatea și respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului.

Esența justiției rămâne OMUL – judecătorul care pronunță hotărâri în numele legii și cu conștiința răspunderii sale profesionale, procurorul care este chemat să apere ordinea de drept și să reprezinte interesele generale ale societății, grefierul care asigură funcționarea instanței, avocatul care apără drepturile justițiabililor, precum și toți ceilalți participanți la înfăptuirea actului de justiție.

Ziua Justiției este în egală măsură o zi de prețuire, recunoștință și apreciere pentru toți profesioniștii dreptului.

Ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, simțim o dublă responsabilitate: pe de o parte, aceea de a proteja independența justiției în interiorul sistemului judiciar și, pe de altă parte, de a veghea ca această independență să nu se transforme niciodată într-un privilegiu izolat de interesele publice, ci să rămână ancorată în principiile constituționale ale democrației participative și transparenței instituționale. În acest sens, vom continua să susținem și să apărăm cu fermitate o justiție independentă, transparentă și orientată către cetățean, în deplin respect față de valorile Constituției României.

Constituția României prevede  în articolul 1 alin. (5), că, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.” Această normă nu constituie însă doar un enunț de drept pozitiv, ci reprezintă o exigență morală a fiecărei puteri publice a statului, iar justiția în arhitectura constituțională a statului de drept, nu este un simplu arbitru între interese, ci se manifestă ca un spațiu de echilibru și reparație, un garant al valorilor demnității umane, al egalității și al libertății.

Apoi, mai trebuie afirmat că independența justiției – pe care CSM este chemat să o apere conform articolului 133 alin. (1) din Constituție – nu se reduce la independența instituțională a judecătorilor și procurorilor, ci implică însăși încrederea cetățenilor în corectitudinea actului de justiție. Acest principiu al independenței justiției nu constituie nicidecum un privilegiu al magistraților, ci o garanție a dreptului fiecărui cetățean la o judecată dreaptă, realizată într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială.

Este un echilibru fragil între autoritate și responsabilitate, între profesionalism și umanitate.

Societatea civilă are datoria de a contribui la menținerea acestui echilibru, ca voce critică, dar și constructivă, care apără nu interesele de moment, ci principii durabile.

Pentru ca sistemul judiciar să răspundă în mod eficient și deplin nevoilor reale ale societății, trebuie cultivat continuu un dialog deschis și transparent între puterile statului-legislativă, executivă și judecătorească, astfel cum acestea sunt reglementate expres prin dispozițiile art. 1 alin. 4 din Constituție, consacrat fiind că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, în cadrul democrației constituționale.

Un stat de drept funcționează în mod corect doar atunci când justiția este independentă, iar una dintre componentele esențiale ale acestui principiu o constituie independența financiară a magistratului, ceea ce presupune asigurarea unui regim salarial stabil, ferit de intervenții arbitrare, asigurarea unui venit proporțional cu responsabilitatea funcției, dar și compensatoriu în raport de toate interdicțiile și incompatibilitățile ce îi sunt impuse prin lege. În felul acesta, puterea judecătorească va avea capacitatea de a atrage și de a menține în sistemul judiciar profesioniști competenți și bine pregătiți.

Este demn de a fi remarcat aici că organisme internaționale precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisia de la Veneția, cât și Consiliul Europei, subliniază în mod constant necesitatea garantării și asigurării independenței financiare a magistraților.

Să facem, așadar, din Ziua Justiției nu doar o sărbătoare a trecutului, ci un angajament pentru viitorul juridic al României.

La mulți ani, Justiției Române!

La mulți ani tuturor celor care contribuie la înfăptuirea sa cu responsabilitate și dedicare, o apără și slujesc cu onoare și demnitate!

 

 

                        Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

                           reprezentanți ai societății civile

 

 

                         Av. Ioan Sas                                                         Fănel Mihalcea

 

MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia Congresului Avocaților,

București, 14-15 iunie 2024

 

     În orice societate democratică, avocații joacă un rol crucial în asigurarea și protejarea drepturilor individuale și au un rol fundamental în apărarea și menținerea justiției.

    Existența unui echilibru între avocați și puterea statului este esențială pentru respectarea drepturilor omului și a principiilor justiției. Este deosebit de important ca avocații să își poată exercita rolul de apărători ai drepturilor și libertăților individuale fără existența vreunor constrângeri sau presiuni din partea statului. Avocații sunt piloni ai sistemului juridic, prin intermediul lor este asigurată premisa că toți cetățenii sunt tratați cu demnitate și respect, dar și că legile sunt aplicate în mod corect și nediscriminatoriu.

    Justiția și societatea civilă reprezintă două elemente indispensabile pentru funcționarea unei societăți democratice și echitabile și sunt responsabile deopotrivă pentru menținerea unui climat de ordine și pace socială!

    În acest context se cuvine sa reamintim că în activitatea lor, magistratura și avocatura îmbrățișează și se fundamentează pe valori și principii comune, care le unesc: etica profesională, integritatea, respectul pentru lege, profesionalismul și competența.

    Totodată, se impune a fi reafirmată și aici, necesitatea dezvoltării și cultivării permanente a dialogului interinstitutional dintre UNBR și Consiliul Superior al Magistraturii, cu celelalte autorități și instituții din sistemul judiciar, în esență cu toate cele trei puteri ale statului. Numai printr-o cooperare loială și o comunicare eficientă vom putea contribui cu toții la îmbunătățirea obiectivelor de modernizare continuă a sistemului judiciar, la creșterea transparenței si eficienței sistemului de justiție. Urmarea firească a unor astfel de abordări profesionale nu poate fi decât creșterea gradului de încredere în justiție, îmbunătățirea imaginii acesteia, creșterea calității actului de justiție, toate acestea având ca beneficiar final - omul cetății!

    Congresul avocaților 2024 , a avut pe ordinea de zi o temă centrală deosebit de interesantă - " Oportunități și vulnerabilități actuale în profesia de avocat"! Un subiect care, in mod natural incită la reflecție,  dialog, păreri și opinii.

    Le dorim colegilor avocați să identifice potențialele vulnerabilități ale profesiei și să le transforme cu succes în veritabile oportunități.

    În mod cert, o oportunitate existentă o constituie deschiderea la dialog și bună conlucrare interinstitutională a Consiliului Superior al Magistraturii cu Uniunea Națională a Barourilor din România, punându-se la bază loialitatea și respectul reciproc! Mărturie stau în acest sens și actiunile și întâlnirile comune petrecute în cursul anului 2023, cât și cele desfășurate în anul curent.

    În același timp, Congresul UNBR reprezintă un bun prilej de a evidenția buna cooperare în interesul comun al bunei funcționări a justiției, ce se desfășoară între CSM și celelalte puteri ale statului - executivă si legislativă, în speță Ministerul Justiției, Senatul României și Camera Deputaților.

    Aportul profesional al colegilor avocați parlamentari a fost si este unul substanțial în direcția îmbunătățirii și modernizării fondului legislativ național.

    Felicitări și mult succes tuturor!

    București, 17 iunie 2024!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanți ai societății civile

Av. Ioan Sas și Fănel Mihalcea

MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru absolvenții Institutului Național al Magistraturii, promoția auditori de justiție 2022-2024 ,,Stanciu D. Cărpenaru”

 

Un număr de 278 absolvenți INM au ales posturile de viitori judecători și procurori stagiari.

 

Absolvirea Institutului Național al Magistraturii reprezintă un moment unic și deosebit de important din parcursul dumneavoastră profesional și ne oferă prilejul de a vă sărbători succesul și realizările de până acum.

Este un moment de bucurie și mândrie atât pentru dumneavoastră cât și pentru noi,  reprezentanții societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, dar mai ales pentru toți cei care, cu profesionalism și dedicare, au contribuit la procesul de formare profesională și v-au ghidat drumul în știința dreptului. Există o legătură directă, cuantificabilă, între împlinirea profesională ulterioară a discipolilor și calitatea, profesionalismul și dedicarea mentorilor cu care aceștia au conlucrat în perioada anilor de studiu.

Vă adresăm felicitări pentru întregul efort depus și pentru rezultatele obținute pe calea formării profesionale în cadrul I.N.M., dar și  îndemnul de a continua neabătut, neîntrerupt și cu devotament activitatea de pregătire și perfecționare profesională în domeniul juridic. 

Absolvirea Institutului Național al Magistraturii reprezintă o încununare a muncii, eforturilor și sacrificiilor depuse de către dumneavoastră pentru a deveni magistrați.

Aceasta marchează și începutul unei noi etape în cariera profesională și în viață.

Dobândirea calității de magistrat presupune parcurgerea unui proces complex și deosebit de exigent.

În motivația de accedere în magistratură, se regăsesc între altele respectul pentru lege, ordine și pentru valorile fundamentale ale unei societăți civilizate; dorința și voința de a aduce dreptate în societate; oportunitatea de a contribui din interior la îmbunătățirea sistemului de justiție prin promovarea unor politici și practici mai eficiente și mai echitabile, precum și recunoașterea și prestigiul social.

Magistratul trebuie să fie un exemplu de integritate și probitate morală în societate, iar prin conduita și atitudinea sa trebuie să se ridice la înălțimea funcției. Să fie responsabil de toate deciziile pe care le ia și să promoveze justiția în toate acțiunile sale.

Stimați colegi,

Să aveți permanent în vedere că, prin demnitatea cu care ați fost investiți, sunteți  responsabili de aplicarea și interpretarea corectă a legilor, de protejarea drepturilor și libertăților individuale ale cetățenilor și de menținerea unui climat de siguranță, ordine, echilibru și legalitate în societate.

Profilul moral și profesional cu care ați fost creditați până în acest moment  cuprinde în mod indubitabil valori precum: integritate, competență profesională, corectitudine, responsabilitate, respect pentru lege și respect pentru ceilalți.

Acesta este însă un bun prilej de a vă adresa îndemnul ca în toate activitățile judiciare în care o să vă desfășurați din punct de vedere profesional de acum înainte:

-       să demonstrați respect față de toți actorii profesionali participanți în procedurile judiciare;

-        să ascultați cu imparțialitate și profesionalism toate părțile implicate;

-       să luați decizii obiective și echitabile, ținând cont de probele și argumentele prezentate în fața dumneavoastră;

-       să dați dovadă de empatie. Un magistrat trebuie să fie capabil să înțeleagă suferința și nevoile celor implicați în procedurile judiciare și să ia în considerare impactul deciziilor sale asupra destinatarului actului de justiție.

 Acestea sunt doar câteva dintre elementele esențiale necesare pentru menținerea încrederii în sistemul de justiție, pentru asigurarea unei justiții echitabile și imparțiale pentru toți cetățenii, dar și a unei imagini bune și corecte a justiției în societate.

În același timp, să aveți în vedere că sunteți cei care, prin ideile și energia care vă caracterizează, veți putea influența modul în care evoluează societatea în următorii ani și valorifica oportunitatea de a contribui la realizarea de schimbări pozitive și durabile în sistemul de drept și în societate.

 Sunteți promoția ,,Stanciu D. Cărpenaru”, marea personalitate a dreptului românesc și mentor a zeci de generații de studenți și dascăli de drept. A lăsat societății românești proiecte remarcabile, a fost un model de om și de profesor. A plecat în lumea celor drepți împăcat cu ideea că a făcut și a lăsat ce trebuie pe acest pământ.

Vă îndemn să faceți la fel în viața profesională de zi cu zi, să fiți modele de profesionalism, de echilibru și de corectitudine.

 Modernizarea societății, consolidarea statului de drept, respectarea  magistratului în societate și respectul dinspre societate pentru sistemul judiciar și justiție depind numai de noi, de fiecare dintre noi!.

 În încheiere, să nu uitați că:

 ”Magistratul este stăpânul legilor, dar nu al oamenilor” (Marcus Tullius Cicero)

”Un judecător înțelept înțelege că puterea sa vine din respectarea legii și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor”. 

                                                Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanți ai societății civile

Av. Ioan Sas și Fănel Mihalcea

22 martie 2024

 

MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia ”Zilei Mondiale a Justiției Sociale”

 

 

În anul  2007 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decretat ziua  de 20 februarie ca fiind Ziua Mondială a Justiției Sociale. Pentru Națiunile Unite, justiția socială constituie esența misiunii de protejare, promovare și consolidare internațională a demnității umane.

 

Principiul de Justiție socială presupune o distribuire echitabilă a resurselor și asigurarea de oportunități egale în societate, astfel încât toți oamenii să aibă acces la un nivel minim de bunăstare și să își poată îndeplini potențialul maxim de care dispun.

Ziua internațională a Justiției Sociale reamintește că drepturile omului și egalitatea de șanse sunt fundamentale pentru existența și dezvoltarea unei societăți libere, pașnice și echitabile și că avem datoria să ne implicăm în promovarea acestor valori. Ne readuce în atenție faptul că fiecare individ merită și trebuie să fie tratat cu demnitate și respect și că este în responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că toți membrii societății au posibilitatea de a trăi o viață demnă.

Scopul celebrării acestei zile este acela de a sublinia importanța justiției sociale ca imperativ fundamental al dezvoltării pașnice a fiecărei națiuni, dar și de a promova demnitatea și drepturile omului.

 

Este un moment important pentru a reflecta asupra progreselor realizate în promovarea drepturilor sociale, dar și pentru a identifica și implementa noi modalități de luptă împotriva discriminării și excluziunii sociale, precum și asupra modului în care putem contribui la construirea unei lumi juste și echitabile pentru toți.

 

Această celebrare constituie o bună oportunitate de a readuce în atenție faptul că statul  trebuie să pună permanent în prim plan conceptele de dreptate socială, egalitate și solidaritate, un rol esențial fiind acela de a asigura respectarea drepturilor cetăţenilor săi, precum și bunăstarea acestora, indiferent de clasa socială din care fac parte. 

 

 

Din calitatea noastră de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, afirmăm și cu această ocazie importanța și necesitatea strategiilor și politicilor publice necesare realizării dezideratului de justiție socială, dar și a asigurării acelor reglementări juridice naționale care să fie apte pentru a realiza justiția în societate, dreptatea și echitatea.

 

 

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

                       Av. Ioan Sas și Fănel Mihalcea           

                            

 

 

MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu prilejul ” Zilei Europene a Justiției”

 

Justiția este fundamentul statelor.

 

La data de 05 iunie 2003 a fost stabilită de către Consiliul Europei și Comisia Europeană „Ziua Europeană a Justiției Civile”, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției.

 La data de 25 octombrie a fiecărui an, în întreaga Europă, este marcată  Ziua Europeană a Justiției, aceasta fiind sărbătorită și în România începând cu anul 2005.

Scopul principal este acela de a sublinia că justiția este un serviciu de interes public aflat  în slujba cetățenilor, un mijloc de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului consacrate prin Constituție și tratatele internaționale, de a aduce justiția în atenția publicului, astfel încât aceștia să fie mai bine informați cu privire la drepturile lor dar și cu privire la modalitățile și procedurile în baza cărora funcționează justiția ca serviciu public.

Într-un atare context, se impune a fi subliniat faptul că statul de drept constituie unul dintre fundamentele Uniunii Europene, consacrat în art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, precum și pe respectarea drepturilor omului.

Sistemul de justiție eficace are un rol esențial în susținerea statului de drept și a valorilor  fundamentale ale UE, sistem ce presupune  asigurarea și respectarea independenței sale – Consiliul Superior al Magistraturii fiind garantul independenței justiției (art. 133 alin. 1 din Constituție), adecvarea duratei procedurilor judiciare și accesibilitatea tuturor cetățenilor la aceste proceduri, la o justiție transparentă și modernă.

În temeiul statului de drept, toate puterile publice trebuie să acționeze numai în limitele conferite și impuse de lege.

Ziua Europeană a Justiției este sărbătorită în România la nivelul tuturor instanțelor și parchetelor prin organizarea la sediile acestora de manifestări specifice, cât și la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, constând în organizarea de acțiuni de genul „Ziua porților deschise”, întâlniri între profesioniștii dreptului – judecători, procurori, avocați, notari, executori judecătorești, realizarea și publicarea de materiale informative, ș.a..

Prin organizarea tuturor acestor evenimente se urmărește creșterea gradului de transparență a procedurilor judiciare și apropierea justiției de cetățeni.  

Este un moment de sărbătoare dedicat justiției și tuturor celor care prin activitatea lor profesională o înfăptuiesc în numele principiului supremației legii în scopul asigurării echilibrului social, a stabilității și ordinii de drept în societate.

Cu această ocazie, înțelegem să subliniem importanța și necesitatea existenței unui dialog continuu, deschis și transparent între justiție și societatea civilă, astfel încât să fie asigurat un climat de încredere și respect reciproc.

                              Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

 reprezentanți ai societății civile

 Av. Ioan Sas și Fănel Mihalcea

 

MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru    ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” - 23 august 2023

 

Celebrăm astăzi o zi importantă din istoria europeană și națională: Ziua Europeană de Comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare și Ziua națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, marcată pentru prima dată, la 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

La data de 23.08.1939 pe baza acordului dintre Hitler și Stalin a fost semnat Pactul Ribbentrop – Molotov, care, pentru Europa, inclusiv pentru România, a constituit un moment tragic ce a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial, ale cărui implicații au fost absolut dezastruoase pentru umanitate. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est - România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda, în sferele de influență ale celor două state semnatare. Al Doilea Război Mondial, a lăsat continentul divizat, atât geopolitic cât și din perspectiva memoriei europene a victimelor regimurile totalitare și autoritare.

Ziua a fost desemnată de Parlamentul European (PE) printr-o Declarație din anul 2008 ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului, pentru a fi celebrată ”cu demnitate și imparțialitate” de către organismele Uniunii Europene și este marcată în România începând cu anul 2012, urmare adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 198/07.11.2011.

În anul 2011 a fost adoptată Declarația de la Varșovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecințele devastatoare ale regimurilor totalitare asupra umanității și să susţină comemorarea crimelor comise de regimurile totalitare, în special printr-o educaţie adecvată astfel încât să fie prevenită comiterea de noi asemenea fapte.

Generațiile tinere trebuie să cunoască realitatea istorică reprezentată de crimele și abuzurile regimurilor totalitare, represiunile în masă, dezbinarea și frica, să păstreze vii aceste amintiri și să ducă mai departe responsabilitatea memoriei atrocităților comise de regimurile totalitare.

Această comemorare este o manifestare simbolică de promovare a memoriei victimelor regimurilor totalitare și autoritare, de apărare a principiilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și în egală măsură, subliniază importanța consolidării bazelor democrației și statului de drept, a păcii și stabilității pe continentul european.

Mai mult ca oricând, este nevoie de unitate, de solidaritate, de efortul comun al tuturor statelor democratice din Europa în scopul garantării libertății și demnității umane, democrației, a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

                Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanți ai societății civile

Av. Ioan Sas și Fănel Mihalcea