Noutăţi (apariţii recente)

873 articole

Pe pagină

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România continuă analiza comună şi în etapa implementării mecanismului de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare a instanţelor judecătoreşti

22/09/2026 14:34

22 Septembrie 2026

Astăzi, 22 septembrie 2026, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a invitat reprezentanţii Uniunii Naționale a Barourilor din România la o întâlnire de lucru pentru continuarea discuţiilor aplicate în relaţia cu corpul profesional al avocaţilor, în vederea evaluării implementării mecanismului de gestionare a cauzelor în primele șapte zile de aplicare.

A fost realizată o scurtă analiză, atât globală, cât şi punctuală pentru câteva instanţe mai aglomerate ori cu deficit major de personal, cu privire la gradul de preluare a cauzelor conform mecanismului de gestionare.

La nivel naţional, gradul de preluare a cauzelor asigură accesul la justiţie din perspectiva termenului de repartizare, gradul de preluare a cauzelor în ziua înregistrării fiind de 97,6% la curţile de apel, 88,3% la tribunale şi 94,3% la judecătorii.

Reprezentanţii UNBR au subliniat că mecanismul asigură o transparentizare necesară la nivel naţional a gestionării cauzelor, precum şi că aceasta ar putea fi îmbunătăţită pentru evidențierea timpului rămas până la repartizarea cauzei, atunci când repartizarea nu are loc chiar în ziua înregistrării. Secţia pentru judecători a arătat că vor fi luate măsuri în acest sens, prin dezvoltarea în continuare a mecanismului public de monitorizare a gradului de preluare şi repartizare a cauzelor.

De comun acord s-a decis constituirea unui grup de monitorizare din care să facă parte reprezentanţi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului şi reprezentanţi desemnaţi de președintele UNBR, care periodic să analizeze problemele semnalate în legătură cu funcţionarea sistemului de gestionare a cauzelor şi să propună Secției pentru judecători modalităţi de adaptare a acestuia pentru derularea optimă a procedurilor de înregistrare a cauzelor.

Au fost semnalate şi câteva aspecte exterioare funcţionării mecanismului de gestionare a cauzelor, precum situaţii în care termenele de judecată sunt mai lungi, sunt dispuse mai multe amânări succesive de pronunţare ori termenul de motivare a hotărârii judecătoreşti este prelungit.

Reprezentanţii UNBR şi ai CSM au subliniat că toate aceste aspecte sunt în atenţia comună a întregului sistem judiciar. Reducerea inflaţiei de cauze pe termen mediu şi lung poate fi asigurată prin măsuri legislative pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti şi asigurarea unor mijloace alternative de soluţionare a litigiilor, cu preluarea de către corpul profesional al avocaților a anumitor categorii de cauze. De asemenea, pentru eficientizarea activităţii instanţelor judecătoreşti este absolut necesară completarea în cel mai scurt timp a schemelor de personal auxiliar, respectiv grefieri şi asistenţi ai judecătorului.

Trebuie remarcate, încă o dată, implicarea şi deschiderea spre dialog a reprezentanţilor UNBR, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, caracterizată de un deficit major de personal şi volum foarte mare de activitate, susţin constant eforturile Consiliului pentru identificarea celor mai bune soluţii, care să faciliteze activitatea judiciară şi să degreveze instanţele judecătoreşti, cu respectarea exigenţelor privind accesul la justiţie şi dreptul la apărare.

În contextul dificil al ultimilor ani pentru sistemul judiciar, caracterizat de lipsă de personal – magistraţi şi personal auxiliar, volum foarte mare de activitate, în creştere constantă, şi subfinanţare, Consiliul a subliniat că mecanismul de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare este absolut necesar pentru eficientizarea activităţii instanţelor, alături de modificări legislative pentru degrevare şi reducerea inflaţiei de cauze, astfel încât accesul la justiţie şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate tuturor cetăţenilor.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

INFORMARE DE PRESĂ privind soluţia de admitere a cererii de apărare a independenţei formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

17/09/2026 16:33

17 Septembrie 2026

INFORMARE DE PRESĂ

privind soluţia de admitere a cererii de apărare a independenţei formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Secţia pentru judecători, în şedinţa de astăzi, 17 septembrie 2026, a admis cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

În analiza cererii formulate de doamnele judecător Violeta Chiriac şi Mădălina Elena Vladu Crevon, respectiv de domnul judecător Emilian Meiu, Secţia pentru judecători a avut în vedere că cererea vizează apărarea independenţei celor trei judecători învestiţi cu soluţionarea unei cauze pendinte, aflată în faza procesuală a recursului.

Obiectul dosarului cu care cei trei magistraţi sunt învestiţi spre soluţionare a fost invocat de către Guvernul României ca temei al sesizării instanţei constituţionale cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, argumentele aduse de executiv în susţinerea sesizării instanţei constituţionale şi cele prezentate ca argumente în cauza pendinte fiind similare.

Secţia pentru judecători a constatat că acest context reprezintă o imixţiune fără precedent în actul de justiţie al unei instanţe, în cauză chiar instanţa supremă, creând asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei o presiune publică incompatibilă cu garanţiile de independenţă ale justiţiei care guvernează statul de drept şi percepţia că soluţia nu ar trebui pronunţată în acord cu legea, ci în funcţie de interesele unei părţi în proces, respectiv Guvernul României.

O astfel de conduită este contrară garanţiilor de independenţă ale judecătorilor, care trebuie să decidă liberi de orice influenţe, presiuni ori imixţiuni, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă soluţionării.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

INFORMARE DE PRESĂ privind soluţia de admitere a două cereri de apărare a reputaţiei profesionale formulate de judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova şi Tribunalul Bihor

17/09/2026 19:00

17 Septembrie 2026

INFORMARE DE PRESĂ

privind soluţia de admitere a două cereri de apărare a reputaţiei profesionale formulate de judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova şi Tribunalul Bihor

Secţia pentru judecători, în şedinţa de astăzi, 17 septembrie 2026, a admis cererile de apărare a reputaţiei profesionale formulate de doi judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova şi Tribunalul Bihor, constatând încălcarea reputaţiei profesionale a celor doi magistraţi.

În analiza cererii formulate de către doamna judecător Sarcină Laura-Mihaela din cadrul Curţii de Apel Craiova, Secţia pentru judecători a avut în vedere că la data de 10 septembrie 2026, o publicaţie de presă a dat publicităţii un articol prin care a formulat acuzaţii peiorative şi denigratoare la adresa parcursului profesional al magistratului, respectiv cu privire la o aplicare preferenţială a legislaţiei în privinţa continuării activităţii la instanţa superioară după finalizarea mandatului în funcţia de conducere, bazate pe date din activitatea acesteia interpretate incomplet şi incorect, în afara cadrului legal aplicabil, precum şi referiri la aspecte privind viaţa privată şi relaţiile de familie.

Conţinutul articolului de presă depăşeşte raportul de proporţionalitate între libertatea de exprimare jurnalistică şi dreptul magistratului la reputaţie profesională, cu atât mai mult cu cât cuprinde date concrete inexacte şi acuzaţii neverificate în privinţa continuării parcursului profesional după finalizarea mandatului în funcţii de conducere, iar nu simple judecăţi de valoare. Acesta este redactat în aceeaşi manieră peiorativă din perspectiva soluţiei pronunţate în primă instanţă într-un dosar nefinalizat, generând artificial o corelaţie între parcursul carierei doamnei judecător şi exercitarea dreptului de acces la justiţie într-o cauză nedefinitivă.

În analiza cererii formulate de domnul judecător Leaş Alin-Ionuţ din cadrul Tribunalului Bihor, Secţia pentru judecători a avut în vedere faptul că în luna iulie 2026, reprezentantul unei părţi dintr-o cauză cu care judecătorul a fost învestit spre soluţionare a publicat două materiale video cu conţinut jignitor şi denigrator la adresa domnului judecător, eliminate după câteva zile, însă preluate între timp de mass media locală.

Afirmaţiile profund jignitoare şi denigratoare la adresa judecătorului, diseminate în presa locală, au fost foarte grave, au vizat persoana domnului judecător, familia sa și modul în care își exercită atribuțiile, acestea situându-se dincolo de limitele libertății de exprimare şi a unor critici care pot fi legitime.

Din perspectiva conţinutului concret şi a modului de formulare, deosebit de agresiv şi jignitor, acestea nu pot fi calificate drept simple opinii sau critici, ci reprezintă atacuri directe, repetate și calomnioase, formulate cu intenția vădită de a compromite în mod public reputația profesională a domnului judecător.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

COMUNICAT DE PRESĂ

08/09/2026 17:19

8 septembrie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de scrisoarea prin care cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național solicită Parlamentului respingerea propunerii privind suplimentarea posturilor de asistent al judecătorului.

Consiliul respectă rolul Blocului Național Sindical, din care face parte şi Sindicatul Național al Grefei Judiciare „Dicasterial”, prin afilierea la Federația PUBLISIND, în apărarea drepturilor salariaților. Reprezentarea intereselor grefierilor este legitimă. Modul de organizare a instanțelor, structura personalului, activitatea instanţelor cad însă în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste chestiuni trebuie evaluate cu participarea autorităților care cunosc nemijlocit funcționarea sistemului judiciar și răspund constituțional pentru buna sa organizare.

Funcția de asistent al judecătorului nu este o inovație românească. Proiectul a fost realizat cu finanțare europeană, iar în numeroase sisteme judiciare asistentul face parte din cabinetul judecătorului și contribuie direct la documentarea juridică și la pregătirea activității de judecată. Profesia poate fi accesată, în condițiile legii, inclusiv de grefierii care consideră că această formă de evoluție profesională le corespunde.

Ocuparea posturilor vacante de judecători și grefieri și dezvoltarea corpului asistenților judecătorului nu sunt obiective concurente. Prezentarea lor ca opțiuni care se exclud reciproc creează artificial un conflict între profesii cu atribuții distincte și complementare.

Consiliul invită confederațiile sindicale la o colaborare constructivă, care să nu favorizeze preluarea unor poziții determinate de interese profesionale sectoriale. Organizarea justiției nu poate deveni terenul unei competiții între categorii profesionale și nici nu poate fi decisă prin presiunea unor actori care nu au responsabilități în administrarea sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii va continua să susțină în fața Parlamentului soluțiile necesare bunei funcționări a instanțelor, pe baza datelor obiective și având ca repere interesul cetățeanului și calitatea actului de justiție.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

COMUNICAT DE PRESĂ

21/08/2026 11:26

21 August 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Secția pentru procurori a luat cunoștință despre noi alegaţii ale unui parlamentar, incluse într-un text care conține deopotrivă calomnii și imprecații la adresa procurorilor DIICOT și a membrilor Secției pentru procurori din cadrul CSM.

Având în vedere recidiva în derapajele de limbaj, de cele mai multe ori suburban, nespecifice elitei politice din care dorește să facă parte, ale senatorului Ghinea Cristian la adresa unor procurori cu funcții de conducere, Secţia pentru procurori reafirmă următoarele:

1. Regulile democrației presupun în mod obligatoriu libertatea de exprimare, atât timp cât aceasta nu afectează dreptul la demnitate sau reputația altor persoane. Membrii CSM sunt aleși în aceste funcții de un electorat format din cvasimajoritatea procurorilor din România. De aceea, modul lipsit de orice normă de civilizaţie în care Ghinea Cristian atacă membrii Secției pentru procurori este de natură să jignească întreg corpul procurorilor din România.

2. Secția pentru procurori, conform rolului său legal, va solicita Inspecției Judiciare să verifice dacă, prin afirmațiile făcute și prin limbajul adoptat, parlamentarul Ghinea a afectat independența justiției sau principiul european asumat de autoritățile statului român “checks and balances”.

3. Funcțiile de demnitate publică presupun limitări și asumări. În consecință, la fel ca toți ceilalți cetățeni români, și parlamentarul USR va trebui să își asume răspunderea pentru toate acțiunile și afirmațiile cu potențial delictual, în conformitate cu legea.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

COMUNICAT DE PRESĂ în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru

20/08/2026 13:41

20 august 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru

Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru.

Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare.

Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege.

Mai mult, așa cum rezultă din Declaraţia dată publicităţii de Consiliu la data de 19 august 2026, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toţi colegii din instanţe şi parchete.

O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală.

În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate.

Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea.

Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional.

Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional.

Consiliul Superior al Magistraturii

COMUNICAT DE PRESĂ

19/08/2026 16:01

19 august 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Secția pentru procurori a luat act că, în data de 20 august 2026, la Palatul Cotroceni va avea loc o consultare cu liderii politici actuali, referitoare la proiectul legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

În acest context, Secția reafirmă nevoia ca orice lege de salarizare să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică, reflectate într-o poziție de echilibru față de celelalte puteri ale statului, în condițiile în care formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar.

De asemenea, Secția afirmă că o reconfigurare a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice trebuie să se realizeze cu consultarea efectivă a tuturor categoriilor vizate, ceea ce nu s-a întâmplat până la acest momentcu Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituție reprezentativă a sistemului judiciar.

Totodată, Secția consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități, orice altă abordare conducând la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților.

Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

Declarație privind independența statutară a magistraturii

19/08/2026 14:56

Declarație privind independența statutară a magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.

Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile

COMUNICAT DE PRESĂ

16/08/2026 19:08

16 august 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii constată că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.

Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.

Independența unei jurisdicții nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare și funcționare. Ea depinde în mod esențial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum și de capacitatea instituției de a înlătura, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.

În cazul Curții Constituționale, această exigență este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului, sunt aplicate în mod direct de instanțele judecătorești și, în numeroase situații, privesc în mod direct organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.

Consiliul amintește că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional.

În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, rațiunea desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și temele care au făcut obiectul discuțiilor.

O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

Comunicatul preşedinţilor de judecătorii

16/08/2026 18:29

Comunicatul preşedinţilor de judecătorii

Președinții judecătoriilor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.

Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.

Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.

Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.

În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.

Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.

Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.

Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.

Preşedinţii Judecătoriilor din România

Judecătoria ADJUD - Președinte, judecător Mircea Mihăţă CUREA

Judecătoria AIUD - Președinte, judecător Daniel Gheorghe HANGA

Judecătoria ALBA IULIA - Președinte, judecător Andreea Valeria DAVID IANCU

Judecătoria ALEŞD - Președinte, judecător Ramona-Maria STAN

Judecătoria Alexandria – Președinte, judecător Mihai Gabriel DUȚĂ

Judecătoria ARAD - Președinte, judecător Bianca Cătălina PLEŞ

Judecătoria AVRIG - Președinte, judecător Mihaela-Cătălina UNTEA

Judecătoria BACĂU - Președinte, judecător Carmen-Simona PANFIL

Judecătoria BAIA DE ARAMĂ - Președinte, judecător Laurentiu-Dan HIRSOVOIU

Judecătoria BAIA MARE - Președinte, judecător Anna Maria ȘTEF

Judecătoria BĂILEŞTI - Președinte, judecător Aurelia-Dorina DURAC

Judecătoria BALŞ - Președinte, judecător Cristian IGNAT

Judecătoria BĂLCEȘTI - Președinte, judecător Delia ANDREI

Judecătoria BÂRLAD - Președinte, judecător Anca OANEA

Judecătoria BECLEAN - Președinte, judecător Lelia CUPȘA-KISELEFF

Judecătoria BLAJ - Președinte, judecător Radu CIOBANU

Judecătoria BICAZ - Președinte, judecător Ionela CHITIC

Judecătoria BISTRIŢA - Președinte, judecător Cristina Ionela BULEA

Judecătoria BOLINTIN VALE - Președinte, judecător Cristina-Mihaela DRĂGHICI-NEDELCU Judecătoria BOTOŞANI - Președinte, judecător Simona Raluca ROTARU

Judecătoria BRAD - Președinte, judecător Monica ROGOVEANU

Judecătoria BRĂILA - Președinte, judecător Florin-Cristinel JERCAN

Judecătoria BRAŞOV - Președinte, judecător Lucian-Cristian GHIDARCEA

Judecătoria BREZOI - Președinte, judecător Cristian-Vasile DASCALESCU

Judecătoria BUFTEA - Președinte, judecător Crina Miriana ANTON

Judecătoria BUHUŞI - Președinte, judecător Iulia Szabo-Bondalici

Judecătoria BUZĂU - Președinte, judecător Liliana-Alina ALEXANDRU

Judecătoria CALAFAT - Președinte, judecător Iulia COSMA

Judecătoria CARACAL - Președinte, judecător Diana - Mihaela DIMIAN

Judecătoria CĂLĂRAŞI - Președinte, judecător Mihail-Cătălin DANCIU

Judecătoria CÂMPENI - Președinte, judecător Gheorghe-Cosmin BĂIEȘ

Judecătoria CÂMPINA - Vicepreşedinte, judecător Diana NISTOR

Judecătoria CÂMPULUNG - Vicepreședinte, judecător Alina BACIU

Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC - Președinte, judecător Anca-Alice POP

Judecătoria CARANSEBEŞ - Președinte, judecător Mihaela Silvia MORAR

Judecătoria CAREI - Președinte, judecător Ruxandra NEGRU

Judecătoria CHIŞINEU CRIŞ - Președinte, judecător Raul COVACIU

Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Președinte, judecător Alina Bianca POPTILE

Judecătoria CONSTANŢA - Președinte, judecător Adrian IONESCU

Judecătoria CORABIA - Președinte, judecător Cristina VELESCU-DUMITRU

Judecătoria CORNETU - Președinte, judecător Mihai MIZILEANU

Judecătoria COSTEŞTI - Președinte, judecător Mihaela Elena CUSNIRIUC

Judecătoria CRAIOVA - Președinte, judecător Victoria Mihaela BEUL

Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ - Președinte, judecător Ioana Elvira TEODORESCU

Judecătoria DARABANI - Președinte, judecător Elena-Cătălina RADUCANU

Judecătoria DEJ - Președinte, judecător Bogdan MIRON

Judecătoria DETA - Președinte, judecător Ema Gina PATRASCU

Judecătoria DEVA - Președinte, judecător Alina MURAR

Judecătoria DRĂGĂŞANI - Președinte, judecător Adriana-Elena URSACHE

Judecătoria DRAGOMIREŞTI-Președinte, judecător Cornelia Florina APĂTĂCHIOAE LEONTE

Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN - Președinte, judecător Cătălin MARINESCU

Judecătoria FĂGET - Președinte, judecător Petru IONAS

Judecătoria FĂLTICENI - Președinte, judecător Corina-Oana MELINTE

Judecătoria FĂUREI - Președinte, judecător Vlad STĂNCESCU

Judecătoria FETEŞTI - Președinte, judecător Marina-Daniela ALEXE

Judecătoria FILIAŞI - Președinte, judecător Elena Suzana MUTU

Judecătoria FOCŞANI - Președinte, judecător Mariana NECULA

Judecătoria GĂEŞTI - Președinte, judecător Gabriela-Cristina PAVEL

Judecătoria GALAŢI - Președinte, judecător Maria – Laura LĂCĂTUŞ

Judecătoria GHEORGHENI - Președinte, judecător Iuliana ŞERBU

Judecătoria GHERLA - Președinte, judecător Andreea MIHALACHE

Judecătoria GIURGIU - Președinte, judecător Raluca Elena ALEXANDRU

Judecătoria GURAHONȚ- Președinte, judecător Anca ASLAU

Judecătoria GURA HUMORULUI - Președinte, judecător Andreea Lucia VICOL

Judecătoria HAŢEG - Președinte, judecător Lavinia BORCA

Judecătoria HÂRLĂU - Președinte, judecător Daniel CHIRIAC

Judecătoria HÂRŞOVA - Președinte, judecător Alina-Isabela STĂNESCU

Judecătoria HOREZU - Președinte, judecător Vlad PARASCHIV

Judecătoria HUEDIN - Președinte, judecător Adina Roxana URSU

Judecătoria HUNEDOARA - Președinte, judecător Laurenţiu FAIFER

Judecătoria HUŞI - Președinte, judecător Gabriela BUSUIOC

Judecătoria IAŞI - Președinte, judecător Veronica-Corina VARVARA

Judecătoria INEU - Președinte, judecător Ramona Alina GEORGIU

Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI - Președinte, judecător Daniel VERIVEȘ

Judecătoria JIBOU - Președinte, judecător Ioana-Georgiana PERNEȘ

Judecătoria LIEŞTI - Președinte, judecător Andreea-Livia TROANȚĂ-REBELEȘ-TURCULEANU

Judecătoria LIPOVA - Președinte, judecător Alexandra KOMUVES

Judecătoria LUDUŞ - Președinte, judecător Gabriela MOMEU

Judecătoria LUGOJ - Președinte, judecător Raul Emanuel MORARIU

Judecătoria MĂCIN - Președinte, judecător Mihai-Remus NICOARĂ

Judecătoria MANGALIA - Președinte, judecător Carmen Claudia BEREVOESCU

Judecătoria MARGHITA - Președinte, judecător Daniela GALE

Judecătoria MEDGIDIA - Președinte, judecător Alexandra Andreea DAN

Judecătoria MIERCUREA CIUC - Președinte, judecător Clara Stela MUNTEAN

Judecătoria MIZIL - Președinte, judecător Camelia-Elena BADEA

Judecătoria MOINEŞTI - Președinte, judecător Magdalena Luis ALEXANDRU

Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ - Președinte, judecător Vasile-Cristian GREGA

Judecătoria MORENI - Președinte, judecător Maria-Mirabela LAPADAT

Judecătoria MOTRU - Președinte, judecător Mariana Nela DOBREANU

Judecătoria NĂSĂUD - Președinte, judecător Mihai FILIPOAIA

Judecătoria NEGREŞTI-OAŞ - Președinte, judecător Anca Maria COSTIN

Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC - Președinte, judecător Sergiu-Marian POSTICA Judecătoria OLTENIŢA - Președinte, judecător Ionel ALEXANDRU

Judecătoria ONEŞTI - Președinte, judecător Maria-Cristina MOGHIOR

Judecătoria ORADEA - Președinte, judecător Paul-Sebastian CHICHINEJDI

Judecătoria ORĂŞTIE - Președinte, judecător Mirona-Maria VARMAGA

Judecătoria ORAVIŢA - Președinte, judecător Lucian STĂNESCU

Judecătoria ORŞOVA - Președinte, judecător Alina-Mihaela Ispas Vlădoiu

Judecătoria PANCIU – Președinte, judecător Costel TAFTĂ

Judecătoria PAŞCANI - Președinte, judecător Alexandrina-Roxana DAMASCHIN

Judecătoria PĂTÂRLAGELE - Președinte, judecător Ioana Andrada MUREA

Judecătoria PETROȘANI - Președinte, judecător Ștefan MAIOR TULIU

Judecătoria PIATRA-NEAMŢ - Președinte, judecător Alina Elena MACHIDON

Judecătoria PITEŞTI - Președinte, judecător Ana GEABELEA

Judecătoria PLOIEŞTI - Președinte, judecător Alexandru Marius BADEA

Judecătoria PODU TURCULUI - Președinte, judecător Liliana-Mirela PUŞCAŞU

Judecătoria POGOANELE - Președinte, judecător Diana Elena NEAGU

Judecătoria PUCIOASA - Președinte, judecător Mihai-Costin TOADER

Judecătoria RĂCARI - Președinte, judecător Irina BUGICĂ

Judecătoria RĂDĂUŢI - Președinte, judecător Andreea-Maria LUPĂŞTEAN-BARFĂ Judecătoria RĂDUCĂNENI - Președinte, judecător Raluca-Maria BARBU

Judecătoria RÂMNICU SĂRAT - Președinte, judecător Cristina Elena VLĂSCEANU Judecătoria RÂMNICU VÂLCEA - Președinte, judecător Alexandra BOANGHENA CONSTANTINESCU

Judecătoria REGHIN - Președinte, judecător Constantin-Bogdan PETRE

Judecătoria REŞIŢA - Președinte, judecător Constantin Horaţiu NEGULESCU

Judecătoria ROMAN - Președinte, judecător Andreea-Alexandra VIERIU

Judecătoria ROŞIORI DE VEDE - Președinte, judecător Georgiana Mădălina TEACĂ

Judecătoria RUPEA - Președinte, judecător Elvira LEVINŢA

Judecătoria SALONTA - Președinte, judecător Cezar Dacian GAL

Judecătoria SÂNNICOLAU MARE - Președinte, judecător Bogdan ARDELEANU

Judecătoria SATU MARE - Președinte, judecător Dana-Eugenia POP

Judecătoria SĂVENI - Președinte, judecător Gabriela ANIŢEI

Judecătoria SEBEŞ - Președinte, judecător Bogdan-Andrei BUCUR

Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Irina CARASTOIAN Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Bogdan-Cristian STĂNCIULESCU

Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Mirela MEHEDINȚEANU Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Valeria-Maria CONSTANTINESCU

Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI - Președinte, judecător George-Cristian PĂDURARU

Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Andrea ȚINEGHE Judecătoria SEGARCEA - Președinte, judecător Diana GHEORGHE

Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE - Președinte, judecător Ioan Horia JUNCU

Judecătoria SIBIU - Președinte, judecător Doriana COZAC

Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI - Președinte, judecător Timea OPRIS INDRE

Judecătoria ŞIMLEU SILVANIEI - Președinte, judecător Aurelian-Corneliu DAVID

Judecătoria SIGHIŞOARA - Președinte, judecător Vasile AENOAEI

Judecătoria SINAIA - Președinte, judecător Ana-Maria-Izabela BEZNĂ

Judecătoria SLATINA - Președinte, judecător Amanda-Loredana EBÂNCĂ-LĂJEA

Judecătoria SLOBOZIA - Președinte, judecător Elena OLTEANU

Judecătoria STREHAIA - Președinte, judecător Raluca BORDEA CERCEL

Judecătoria SUCEAVA - Președinte, judecător Alexandra Rebeca LITEANU-LIONTI

Judecătoria TÂRGOVIŞTE - Președinte, judecător Lavinia Sendia BĂRBOIU

Judecătoria TÂRGU JIU - Președinte, judecător Marian NICOLESCU

Judecătoria TÂRGU LĂPUŞ - Președinte, judecător Daniel-Mihai TULICI

Judecătoria TÂRGU MUREŞ - Președinte, judecător Cosmina CIOATĂ

Judecătoria TÂRGU SECUIESC - Președinte, judecător GHEORGHE VLASE

Judecătoria TÂRGU-CĂRBUNEŞTI - Președinte, judecător Maria Alina Caravan

Judecătoria TÂRGU-NEAMŢ - Președinte, judecător Ioana Cătălina SCRIPCĂ

Judecătoria TÂRNĂVENI - Președinte, judecător Bogdan FODOR

Judecătoria TIMIŞOARA - Președinte, judecător Manuel BĂLAN

Judecătoria TOPLIŢA - Președinte, judecător Elena FILIP

Judecătoria TOPOLOVENI - Președinte, judecător Denisa VASILE

Judecătoria TULCEA - Președinte, judecător Ștefana LUPU

Judecătoria TURDA - Președinte, judecător GEORGETA POP

Judecătoria TURNU MĂGURELE - Președinte, judecător Cristina Ilinca COJOCARU

Judecătoria URZICENI - Președinte, judecător Daniela-Nicoleta TANASE

Judecătoria VÂNJU MARE - Președinte, judecător Liliana MARIN

Judecătoria VASLUI - Președinte, judecător Alexandru-Ştefan MANEA

Judecătoria VATRA DORNEI - Președinte, judecător Amelia TĂRNICERU

Judecătoria VĂLENII DE MUNTE - Președinte, judecător Mădălina-Andreea CORÂCI

Judecătoria VIDELE - Președinte, judecător Maria MOCANU

Judecătoria VIŞEU DE SUS - Președinte, judecător Vasile-Florin FARAMA

Judecătoria ZALĂU - Președinte, judecător Darius FLORIAN

Judecătoria ZĂRNEŞTI - Președinte, judecător Iulian CREŢU

Judecătoria ZIMNICEA - Președinte, judecător Vadim CARANIC