Prezentarea sistemului judiciar român

Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.

În prezent curţile de apel sunt în număr de 15, la care se adaugă 1 curte militară de apel. Circumscripţiile şi localităţile de reşedinţă ale curţilor de apel sunt stabilite în Anexa 1 (pct.C) la Legea nr.304/2022 cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, potrivit Anexei 1 (pct.B) la Legea nr.304/2022 cu modificările şi completările ulterioare, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.

În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti (Anexa 1 – pct.A la Legea nr.304/2022 cu modificările şi completările ulterioare).

În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

În domeniile menţionate se pot înfiinţa tribunale specializate, la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti.

În prezent, tribunalele sunt în număr de 42, la care se adaugă 4 tribunale specializate (Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, Tribunalul Comercial Cluj, Tribunalul Comercial Mureş și Tribunalul Comercial Argeş) și 4 tribunale militare (Tribunalul Militar București, Tribunalul Militar Cluj, Tribunalul Militar Iaşi și Tribunalul Militar Timişoara)

Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit Anexei 1 (pct.A) la Legea nr.304/2022 cu modificările şi completările ulterioare.

Localităţile care fac parte din circumscripţia judecătoriilor din fiecare judeţ sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.1217/2023 cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. La nivelul acestor instanţe, legea prevede organizarea secţiilor sau a completelor specializate pentru minori şi familie.

Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.

Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
De asemenea, în cadrul fiecărei instanţe funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei.

Cu excepţia judecătoriilor şi a tribunalelor specializate, toate celelalte instanţe judecătoreşti menţionate au personalitate juridică.

Instanţele militare sunt organizate în tribunale militare şi Curtea Militară de Apel Bucureşti.
Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu, iar circumscripţiile acestor instanţe sunt prevăzute în Anexa 2  la Legea nr.304/2022 cu modificările şi completările ulterioare.
Tribunalele militare funcţionează în municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara iar Curtea Militară de Apel, în municipiul Bucureşti.

Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet. În mod similar, pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar.

Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.

Unităţile de parchet care au personalitate juridică sunt parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale.

Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.

Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, iar parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.

Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
În cadrul fiecărui parchet funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

Activitatea tuturor parchetelor este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi trei consilieri.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie are în structură secţii, servicii, birouri, conduse de procurori şefi, inclusiv pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de militari.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea acestei Direcţii sunt reglementate în OUG nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr.120/2018.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi precum şi de 2 consilieri.

Direcția are o structură centrală, cu sediul în București și o structură teritorială compusă din 14 servicii teritoriale și 26 de birouri teritoriale.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, Direcția Naţională Anticorupţie, care este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi precum şi de 2 consilieri.

Direcția Națională Anticorupție  are o structură centrală, în cadrul căreia funcţionează şi o secţie de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari şi o structură teritorială, compusă din 12 servicii teritoriale şi 3 birouri teritoriale.