Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Skip Navigation LinksCSM1909 > Pagina principală > Statutul membrilor CSM
 Caută
Statutul membrilor CSM
Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii. 
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.
Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.
Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de trei luni, precum şi prin deces.
 
06.04.2017 12:23

Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauza nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. 
Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numărul judecătorilor sau procurorilor.
În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majoritarii judecătorilor care fac parte din adunarea generala.
Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generala de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generala care a iniţiat procedura sau de prima adunare generala sesizata de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales.
 
06.04.2017 12:23

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevăzute de art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 
În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cercetarea prealabila se efectuează de inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare care funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica încheierea cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
Inspectorul desemnat înaintează, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplină rezultatul cercetării prealabile. Comisia de disciplina sesizează secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.
În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplina constată ca sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea completării cercetării prealabile.
În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
 
06.04.2017 12:22

În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzută de lege.
Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor generale.
 
06.04.2017 12:21


Mergi la începutul paginii