Consiliul Superior al Magistraturii
Skip Navigation Links
 Caută

CSM

 

 

 

 

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


23 august 2017

COMUNICAT DE PRESĂ

         În completarea Comunicatului de presă difuzat în data de 21.08.2017 conţinând Precizări privind adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020,

       Consiliul Superior al Magistraturii menţionează că în ședința din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea şi transmiterea unei declaraţii comune de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020 de către reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, respectiv Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu declaraţia de aderare urmând a fi transmisă şi lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea instituţiilor publice anterior menţionate.

       Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuţie o posibilă modificare sau revocare a acesteia şi nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menţionate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni - şi mai ales membrii CSM - neputându-se prevala de necunoaşterea conţinutului său.

        Intervenţia critică exprimată public de către un membru ales al Consiliului, la un moment ulterior finalizării procedurii de semnare a Declaraţiei, este contrară poziţiei exprimată/acceptată în cadrul sedinţei Comisiei nr. 1 – Legislaţie şi cooperare interinstituţională din data de 25.05.2017 (link la Minută), în condiţiile în care niciunul dintre membrii Consiliului (link la componenţa comisiei în şedinţa) nu a exprimat sau depus vreun document conţinând obiecţiuni sau opinii critice din partea sa pe această temă.

       Consiliul Superior al Magistraturii se delimitează de demersurile individuale generatoare de confuzii - atât la nivel mediatic, cât şi institutional - privind exercitarea prerogativelor asociate calităţii de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii


CSM

 

 

 

 

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


21 august 2017

  Precizări

privind adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020

 

 

       Având în vedere lansarea în spaţiul public de către unele instituţii de presă a unor informaţii privind adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020, precum şi unele solicitări venite din partea reprezentanţilor mass media,

       Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să facă următoarele precizări:

 

       Prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 a fost adoptată Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

    Prin adresa nr. 41/54681/05.09.2016, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii inițierea procesului de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 – 2020, adoptată prin H.G. nr. 583/2016, arătând că rolul Consiliului, în noul context strategic, este unul important ca promotor al integrității în sistemul judiciar.

    În acest sens, a menționat faptul că instituțiile și autoritățile publice sunt invitate să adopte o declarație de aderare la valorile, principiile, obiectivele și măsurile prevăzute de strategie și să elaboreze propriul plan de integritate, în funcție de riscurile, vulnerabilitățile și nevoile de intervenție identificate la nivelul instituției, inclusiv al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, motiv pentru care este utilă implicarea acestora în elaborarea planului propriu de integritate.

     La prima reuniune a platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, organizată la data de 7 octombrie 2016 la Ministerul Justiției, la care au participat și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public, s-a agreat adoptarea unei singure declarații de aderare la Strategia națională anticorupție pentru întregul sistem judiciar.

     În ședința din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea şi transmiterea unei declaraţii comune de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020 de către reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, respectiv Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu declaraţia de aderare urmând a fi transmisă şi lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea instituţiilor publice anterior menţionate.

    De altfel, în cadrul procesului de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 aprobată prin H.G. nr. 215/2012, a fost adoptat un document similar, respectiv Declaraţia comună a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale Anticorupţie, la data de 25.10.2012.

    De asemenea, în cadrul Raportului Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare din data de 25.01.2017, este prevăzută Recomandarea “continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile)”.

     Demersurile iniţiate în cursul anului 2016 s-au concretizat prin adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020 la data de 14.07.2017.

            Mai multe informaţii privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020 se găsesc accesând următorul link.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media

 

 

 

 







CSM

 

 

 

 

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


                                               7 august 2017

COMUNICAT DE PRESĂ

privind poziţia Consiliului Superior al Magistraturii asupra solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu referire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele unui dosar penal la solicitarea unei comisii de anchetă a Parlamentului României şi la oportunitatea sesizării Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României

       Consiliul Superior al Magistraturii a analizat atât solicitarea formulată prin adresa nr.1792/C/2017, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi punctul de vedere referitor la aceleaşi aspecte, cuprins în adresa nr.4C-30/88 din 4 august 2017, transmisă de Parlamentul României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului electoral.

       Prin răspunsurile comunicate celor două instituţii publice, ţinând cont de prevederile constituţionale şi legale în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare exprimarea unei opinii de către Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea atribuţiei sale de garant al independenţei justiţiei, cu privire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele din dosare penale, la solicitarea unei comisii parlamentare de anchetă, presupune interpretarea unor dispoziţii legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează apărarea independenţei sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât dosarul solicitat a fost deja soluţionat de organul judiciar.

       Totodată, valorificând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Consiliul Superior al Magistaturii a considerat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la oportunitatea sesizării Curţii Constituţionale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, nu întruneşte cerinţele legale pentru a i se putea da curs, atâta vreme cât nu s-au invocat încălcări ale unor competenţe de ordin constituţional, nu a fost reclamată neîndeplinirea unor acte privind obligaţii ce derivă din dispoziţiile Constituţiei şi nici nu s-a creat vreun blocaj instituţional, activitatea parchetelor nefiind perturbată în nici un mod prin solicitarea adresată de comisia de anchetă constituită la nivelul Parlamentului României.

       Răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii transmis Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi vizualizat aici.

 

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media