➡️ SUMARUL PRINCIPALELOR ASPECTE PRIVIND VIZITA PROFESIONALĂ ÎN REPUBLICA TURCIA

➡️ AI și justiția:... - Consiliul Superior al Magistraturii | Facebook

Participarea domnului judecător Claudiu Marian Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, la reuniunea Grupului de monitorizare privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale din Parlamentul European, care a avut loc în 1 septembrie 2026, la Bruxelles, Belgia, la sediul Parlamentului European.

➡️ CSM - COMUNICAT DE PRESĂ - Încrederea în Sistemele de Justiție – mesajul și obiectul principal al Adunării Generale ENCJ 2026 de la Paris

➡️ CSM - COMUNICAT DE PRESĂ privind poziția exprimată de MEDEL cu privire la situația sistemului judiciar din România

➡️ CSM - COMUNICAT DE PRESĂ - Reprezentarea CSM la lucrările Comitetului Executiv al Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare

➡️ CSM - COMUNICAT DE PRESĂ - Cu ocazia vizitei oficiale a delegației Secției pentru procurori la Consiliul Superior al Procurorilor din Republica Moldova

➡️ CSM - COMUNICAT DE PRESĂ - Vizita delegației Consiliului Superior al Magistraturii din România în Republica Moldova

➡️ CSM - Comunicat de presă privind reprezentarea CSM în cadrul Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare

05 Octombrie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Centralizarea răspunsurilor la Chestionarul privind gradul de satisfacţie al părţilor interesate implementat în anul 2025 la nivelul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor ca mecanism de evaluare a percepţiei publice

În contextul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022, Consiliului Superior al Magistraturii a elaborat, încă din toamna anului 2023, Chestionarul privind evaluarea gradului de satisfacţie al părţilor interesate în cadrul procedurilor judiciare derulate de instanţele judecătoreşti.

Chestionarul a fost adoptat prin hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 2646/16.11.2023, publicată pe site-ul CSM, fiind diseminat și implementat la nivelul curţilor de apel şi al instanţelor arondate în anii 2024 şi 2025.

În cursul anului 2025, la nivelul curților de apel și al instanțelor arondate au fost completate 2170 de chestionare.

Din statistica materialelor centralizatoare, cu relevanță asupra evaluării satisfacției părților interesate și a percepției privind accesul la justiție la nivelul anului 2025, rezultă:

•          Referitor la perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată, din analiza a 2125 de răspunsuri a rezultat că 72% dintre respondenţi au fost multumiți de perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată.
•          La întrebarea privind respectarea drepturilor în timpul procedurii în faţa instanţei de judecată, din analiza chestionarelor a rezultat că 82% dintre respondenți au răspuns că le-au fost respectate drepturile.
•          În ceea ce privește înțelegerea procedurii care s-a derulat în sala de judecată, din 2151 de răspunsuri, 83% dintre respondenţi au apreciat că au înțeles procedura.
•          Referitor la percepția judecătorului/judecătorilor ca fiind imparțial/imparțiali, pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este calificativul maxim, din 2120 de răspunsuri, 53%  au acordat calificativul 5, iar 29% au acordat calificativele 4 și 3.
•          Referitor la modalitatea în care s-a derulat procedura judiciară, din analiza a 2165 de răspunsuri, a rezultat că 82% dintre respondenți au fost mulțumiți de procedură.
•          La întrebarea nr. 17, referitoare la gradul de mulțumire cu privire la perioada de timp acordată între termenele de judecată, din analiza a 2127 de răspunsuri, 73% au răspuns că au fost mulțumiți.
•          În ceea ce privește gradul de mulțumire față de perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii în dosar, din 2157 de respondenți, 71% au fost mulțumiți.
•          Cu privire la soluţia pronunţată în cauza în care au participat, din 2070 de respondenți, 79% au fost mulțumiți de soluție.
•          Referitor la timpul de comunicare al hotărârii judecătorești după pronunțarea soluției, din totalul de 2129 de respondenți, 75% au declarat că timpul de comunicare a fost cuprins între 30 și 90 de zile şi doar 25% dintre hotărâri au fost comunicate în termene cuprinse între 91 de zile și peste 180 de zile.
•          Din totalul de 2110 respondenți, 85% au declarat că hotărârea judecătorească a fost clară și ușor de înțeles.
•          Totodată, din 2142 de respondenți, 74% au răspuns că înainte de a participa la procedura judiciară au avut încredere în calitatea actului de justiţie, iar pentru 15% răspunsul a fost neutru.
•          În ceea ce privește nivelul de încredere în calitatea actului de justiţie, după ce au participat la procedura judiciară, din 2110 de respondenți, 40% au răspuns că încrederea a crescut, iar 31% că încrederea a rămas la fel.

Numărul răspunsurilor a variat, în unele situaţii, de la o întrebare la alta, fiind diferit de numărul total al chestionarelor, întrucât unele întrebări nu au primit răspuns din partea respondenților sau aceștia au bifat mai multe variante de răspuns.

Respondenții la chestionar au fost atât justițiabili, cât și profesioniști ai dreptului care au participat la procedurile judiciare, în special avocați. În acest sens evidențiem răspunsul la întrebarea nr. 3 din chestionar care relevă că dintre respondenţi 38% erau parte într-un proces, 36% avocați, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvență, 3% martori, 14% având altă calitate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

02 Octombrie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar și la lupta împotriva corupției, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii.

Astfel, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că „the judicial system is independent from the executive branch” („sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).

Totodată, documentul arată că România „has made significant strides to combat corruption” („a făcut progrese semnificative în combaterea corupției”) și reamintește că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.

Raportul face referire și la percepția asupra corupției, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 și Eurobarometrul special din 2025.

În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situația existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la același nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.

Raportul semnalează, în același timp, o serie de vulnerabilități care necesită în continuare atenție, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă și jurisprudențială în anumite domenii, dificultățile privind executarea unor hotărâri judecătorești, precum și necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar.

În ceea ce privește referirile raportului la efectele intervenirii prescripției răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, și obiectul unei analize aprofundate a autorităților judiciare române.

Aceasta s-a materializat în Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripției răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la această situație, pentru ca dezbaterea publică și evaluările externe să se întemeieze pe date obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor.

În ceea ce privește referirea raportului la activitatea Inspecției Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situații în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acțiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situație nefiind înregistrată nici anterior anului 2022.

Consiliul subliniază că independența judecătorului în soluționarea cauzelor reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluțiilor judiciare pronunțate în exercitarea funcției de judecată.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor și a vulnerabilităților și va continua să furnizeze partenerilor internaționali datele și clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situația sistemului judiciar din România.

Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independența sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupției și evoluțiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituționale importante, care trebuie consolidate și continuate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal