MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei mondiale împotriva traficului de persoane”

București, 30.07.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei mondiale împotriva traficului de persoane”

„Ziua mondială împotriva traficului de persoane” este celebrată anual la data de 30 iulie.     

Instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția nr. 68/192, adoptată la data de 18 decembrie 2013, aceasta are ca principale obiective promovarea protecției drepturilor la libertate și integritate a tuturor victimelor traficului de persoane dar și sporirea gradului de conștientizare în rândul societății asupra efectelor deosebit de negative pe care acest fenomen le produce prin activități de exploatare sexuală, trafic de copii, trafic al  forței de muncă și trafic de organe.

Dat fiind pericolul social al acestui fenomen, a fost prevăzut în legislaţiile penale ale statelor din întreaga lume. Încă din 1904 comunitatea internațională a inclus măsuri de protecție a victimelor în politicile sale. Tratate internaționale privind traficul de persoane au specificat ca cerințe recurente de protecție a victimelor măsurile de identificare a victimelor, de reabilitare a acestora, de sensibilizare a publicului cu privire la pericolele traficului de persoane, de asigurare a accesului victimelor la o reședință legală și de monitorizare a activităților suspecte. Provocările legate de identificare, reabilitare, sensibilizare a publicului și monitorizare guvernamentală au urmat un traseu foarte zimțat și neliniar.

Deoarece traficul de persoane este în mod inerent ascuns, guvernele au misiunea dificilă de a detecta în mod activ și de a dezmembra întreprinderile de trafic de persoane, precum și de a elibera victimele din acest tip de sclavie contraintuitivă. Autoritățile trebuie să recunoască și să identifice victimele traficului de persoane pentru a le salva, identificarea fiind una dintre cele mai importante strategii de protejare a victimelor traficului de persoane împotriva exploatării, în special atunci când victimele sunt descoperite la începutul procesului de abuz.

În România există numeroase autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul combaterii traficului de persoane, printre care se numără Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Justiţiei precum şi alte organisme guvernamentale, toate acestea fiind direct responsabile să ia toate măsurile necesare pentru aplicarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea acesteia. [1]

Pentru prevenirea acestui grav fenomen, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.), în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile, angajaţi în prevenirea traficului de persoane, în protecţia şi asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia. În acest scop A.N.I.T.P. efectuează studii periodice pentru identificarea cauzelor care determină şi favorizează traficul de persoane.

O altă problemă adusă în discuție în spațiul public este și cea a legalizării prostituției. Dorim să semnalăm că acolo unde prostituția este legalizată sau tolerată, poate exista și o cerere mai mare pentru traficul de persoane și aproape întotdeauna o creștere a numărului de femei și copii traficați în sclavia sexuală comercială. Din verificările efectuate de reprezentanţii societăţii civile în Consiliu a reieşit că în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021[2], în România au existat 1446 de cauze cu acest obiect soluţionate de parchet la nivel naţional însă şi un număr apropiat de 1260 de dosare clasate. Din numărul de 2.810.137 de cauze cu autor necunoscut rămase nesoluţionate la parchete la sfârşitul anului 2021, un număr de 21 dintre ele au ca obiect traficul de persoane.  Privitor la cauzele în care persoanele au dispărut, au existat 47 de cauze în care instanța a emis hotărâri de declarare judecătorească a dispariţiei persoanei. Din datele statistice oficiale, se observă practic o stagnare a progresului în combaterea fenomenului, motiv pentru care îndemnăm toate autoritățile și instituțiile publice la intensificarea acțiunilor de combatere a infracțiunilor privind traficul de persoane, la depunerea tuturor eforturilor în descoperirea traficanților, pentru protejarea copiilor vulnerabili dar şi a femeilor și bărbaților împotriva exploatării.

Această radiografie a situaţiei relevă incapacitatea unor autorităţi bine plătite de a-i proteja pe cetăţeni şi de a combate acest fenomen.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU