Skip Navigation Links
Caută în site Caută

Comunicate societatea civilă CSM

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Internaționale Anticorupție”

           

„Ziua Internațională Anticorupție” este celebrată anual la data de 9 decembrie după ce, în urmă cu 17 ani, mai precis la data de 31 octombrie 2003, din necesitatea de stopare și eradicare a corupției, un fenomen cu efecte deosebit de negative la nivel global, Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, la care inclusiv România a devenit parte semnatară în data de 9 decembrie 2003, ratificând-o ulterior prin Legea nr. 365/2004.

Principalele obiective ale Convenției vizează întărirea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, promovarea integrității și asumării în sectorul public, cooperarea internațională în lupta împotriva corupției precum și susținerea valorilor etice ale democrației și justiției, fără a se periclita principiile statului de drept din cadrul societății contemporane.

Măsurile descrise în cuprinsul Convenției se adresează atât sectorului public cât şi sectorului privat, incluzând astfel modele de politici publice preventive, cum ar fi înființarea de organisme anticorupție şi implicarea organizațiilor non-guvernamentale şi comunitare în lupta împotriva acestui fenomen care subminează democrația, produce instabilitate si afectează întreaga societate din punct de vedere economic.

Justiția reprezintă unul dintre principalii piloni de susținere în lupta împotriva corupției din cadrul unei societăți, fapt pentru care, independența acesteia trebuie garantată și respectată în totalitate, indiferent de orice voință contrară.

În acest context, suntem constant preocupați de realizarea oricărui obiectiv care să conducă la înlăturarea corupției atât în înfăptuirea actului de justiție cât şi în administrarea sistemului judiciar, astfel încât justiția să reprezinte un serviciu public aflat în slujba societății și nu a unor interese private sau de altă natură.

Societatea așteaptă ca sancționarea judiciară a corupției sau comportamentelor lipsite de integritate să fie realizată cu imparțialitate, obiectivitate, egală măsură şi să nu permită abuzuri sau mușamalizări în cauzele gestionate de autoritățile judiciare.

De asemenea, trebuie reamintit că tot corupție este orice formă de deturnare a organelor judiciare de la misiunea lor şi orice formă de exercitare a atribuțiilor şi puterii încredințate pentru interese private şi/sau de grup. Pe lângă mită, vulnerabilitățile care pot afecta sistemul de administrare a justiţiei se referă şi la conflicte de interese, incompatibilități, realizarea arbitrară a atribuțiilor privind cariera magistraților sau organizarea instituțională, opacitatea instituțională, subiectivismul decizional în considerarea persoanelor, subordonarea voinței legii față de voința proprie a celor chemați să o garanteze şi o aplice.

Integritatea în funcțiile publice înseamnă caracter individual şi exercitarea puterii sub conștiința morală a legii, onestitate şi bună credință în servirea interesului public, deschidere, dialog şi responsabilitate.

Acestea sunt jaloane pe care membrii societății civile consideră că C.S.M. şi le dorește în activitatea sa proprie, precum şi ca rigoare pentru activitatea profesională a tuturor magistraților. 

La mulți ani de „Ziua Internațională Anticorupție” tuturor celor care promovează valorile  integrității publice!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU
Ultima actualizare: 09.12.2022 08:18

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Constituției României”

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.

La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum şi garantarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătoreşti, au obligația să își exercite activităţile specifice având la bază interesele persoanelor, precum şi respectul profund pentru garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele şi formele prevăzute de Constituție.       

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor şi a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință şi stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorităţi judecătoreşti nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism şi protecționism, dând eficiență principiilor şi dispozițiilor constituționale.

Independența justiţiei este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală şi în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU
Ultima actualizare: 08.12.2022 15:41

București, 01.12.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia  “Zilei Naționale a României”

Ziua de 1 Decembrie este prin excelență un moment de suflet pentru toți românii,o ocazie în care trebuie să reflectăm la semnificația acesteia în profunzimea ei. O sărbătoare ce marchează momentul îndeplinirii idealului național, cel al înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, atunci când toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național dar și un bun prilej de a aduce un omagiu celor ce s-au jertfit pe altarul libertății și unității naționale.

Rememorăm pe această cale sacrificiile și jertfa martirilor care au făcut posibilă împlinirea unui ideal național de libertate și unitate a întregii națiuni. În decembrie 1989, românii au reînnoit cu propriul sânge, în cadrul Revoluției pentru înlăturarea regimului comunist, legământul acestora cu libertatea, justiția și dreptul la reprezentativitate la deciziile ce privesc destinul propriului stat.

Trebuie să nu pierdem din vedere că libertățiile de care beneficiem astăzi au fost plătite scump și este de datoria societății civile să le protejeze indiferent de cine sau ce le-ar putea aduce atingere. Acesta este cel mai bun mod în care fiecare dintre noi poate onora jertfa martirilor, nu numai martirilor români de la 1918 sau 1989, ci a tuturor românilor ce au luptat cu multă trudă și sacrificii pentru idealurile dreptății și libertății și unității într-o națiune bazată pe statul de drept și nu de capriciile celor aflați la guvernare.

Sentimentul de apreciere si mândrie cu privire la trecutul nostru istoric și la cei care au făcut posibilă realizarea unei democrații actuale trebuie să ne ghideze în menținerea și îmbunătățirea constantă a societății în care trăim. În acest sens, justiția joacă un rol crucial și pe cale de consecință, misiunea de a apărara independența acesteia reprezintă atât o imperativă morală sacrosanctă cât și una de natură constituțională, sarcină care potrivit Art. 133 din Legea Fundamentală, revine Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru că dreptatea și adevărul reprezintă valori supreme fără de care o societate nu poate beneficia de o democrație autentică, în calitate de membri aleși ai C.S.M., reprezentanți ai societății civile, dorim să asigurăm cetățenii că pe parcursul întregului mandat care se apropie de final, am demarat toate demersurile necesare la nivelul instituției pentru a informa constant organizațiile societății civile cu privire la lucrările Consiliului și pentru a îmbunătăți sistemul judiciar și transparența instituțională, specifică unui serviciu public aflat în slujba societății, indiferent de obstacolele întâmpinate și presiunile de orice natură la care am fost supuși. Lupta a fost de multe ori inegală, dar acest lucru doar a reușit să ne întărească determinarea de a continua și a dubla eforturile pentru a asigura faptul că România este un stat aflat sub imperativa unei justiții libere, independente și echitabile pentru toți cetățenii ei.

În acest spirit dorim să marcăm momentul de 1 Decembrie, zi ce a fost proclamată ca “Zi Națională a României” începând cu anul 1990 prin hotărârea Parlamentului României, hotărâre manifestată prin Legea nr. 10/1990. Dorim să le urăm mult succes în activitate viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și îi încurajăm ca pe perioada mandatului domniilor lor să continue lupta pentru îmbunătățirea sistemului judiciar din România.

„La mulți ani România, la mulți ani dragi români!”

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 01.12.2022

Ultima actualizare: 01.12.2022 08:43

București, 25.10.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

cu ocazia „Zilei Europene a Justiției Civile”

 

‘’Ziua Europeană a Justiției Civile’’ este celebrată în fiecare an, la data de 25 octombrie, în urma instituirii acesteia în anul 2003 printr-o inițiativă comună a Consiliului Europei și Uniunii Europene.

Este un moment oportun să reflectăm asupra necesității de protejare a valorilor sistemului judiciar precum garantarea independenței justiției și imparțialitatea judecătorilor, responsabilitatea magistraților  dar și să acționăm  în vederea îmbunătățirii contextului actual prin facilitarea accesului la asistență judiciară, diminuarea termenelor de judecată, reducerea sarcinilor excesive de lucru la nivelul instanțelor și parchetelor, prin promovarea și încurajarea în rândul justițiabililor la utilizarea cât mai frecventă a căilor alternative de soluționare a litigiilor precum medierea.

Totodată ‘’Ziua Europeană a Justiției Civile’’ reprezintă un prilej de a aminti cetățenilor că întregul sistem judiciar funcționează în slujba acestora și că drepturile lor sunt garantate la nivel naţional şi European, acesta fiind un aspect extrem de important, reprezentând principalul obiectiv al tuturor instituţiilor aparținând puterii judecătorești.

Anul acesta ne găseşte într-unul dintre cele mai negre momente ale justiţiei române, dat fiind modul în care a fost grav afectat cadrul conceptual şi organizatoric de funcţionare a justiţiei prin modificările aduse legilor justiţiei. Astfel, cu titlu de exemplu, vom evidenţia câteva dintre elementele la care facem referire:

  • Afectarea gravă a fundamentului statului de drept prin intermediul eliminării răspunderii magistraţilor pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, deşi acestea sunt corp comun cu prevederile Constituţiei în aplicarea acesteia.
  • Afectarea gravă a disciplinei juridice şi a caracterului unitar al acesteia statuate prin Art. 126 Alin. (1) din Constituţie, prin eliminarea răspunderii magistraţilor în cazul în care nu respectă deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în proceduri privind Hotârâri în principiu pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sau în cadrul unor recursuri în interesul legii.
  • Slăbirea rolului Î.C.C.J. prin lansarea fără eficacitate a funcţiei de unificare a practicii judiciare şi prin refuzul de a îmbunătăţii autonomia de organizare internă a instanţei supreme.
  • Slăbirea statutului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fără o miză coerentă punând autoritatea judecătorească sub nivelul de recunoaştere de care se bucură putererile executivă şi legislativă.
  • Slăbirea Inspecţiei Judiciare prin reducerea drastică a autonomiei funcţionale şi organizatorice atâta vreme cât i s-au luat atributele organizării interne prin adoptarea regulamentelor de funcţionare, eliminarea statutului de ordonator principal de credite, eliminarea modalităţii de constituire a echipei manageriale de către inspectorul şef care răspunde în faţa plenului C.S.M. pentru buna funcţionare a Inspecţiei.
  • Eliminarea obligaţiei magistraţilor de a nu avea manifestări care aduc atingere prestigiului justiţiei, creând premisele pentru unele excese comportamentale care nu vor mai fi sancţionate prin eliminarea oricărei răspunderi disciplinare pentru asemenea comportamente.
  • Eliminarea prevederilor care inhibau interferenţa serviciilor de informaţii în justiţie şi refuzul de a întări garanţiile necesare şi care au fost propuse atât de către asociaţiile profesionale ale magistraţilor cât şi de către Consiliul Superior al Magistraturii.
  • Refuzul de a institui mecanisme eficiente şi efective de unificare a practicii judiciare la nivelul fiecărei instanţe astfel încât sentimentul justiţiabililor că sunt în faţa unei loterii cu privire la interpretarea aplicării legii să fie eliminat.

Acestea sunt doar o parte dintre prevederile care au condus la deteriorarea gravă a stabilităţii organizării judiciare, şi care au fost adoptate cu nesocotirea avizului C.S.M., a punctelor de vedere ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi a semnalelor date de organizaţiile societăţii civile.

Am asistat anul acesta la un simulacru de consultări şi la nerespectarea standardelor internaţionale care cer ca orice intervenţii legislative privind funcţionarea justiţiei să nu reprezinte un regres de la garanţiile deja statuate normativ pentru independenţa justiţiei şi responsabilitatea acesteia ca şi componente esenţiale ale dreptului oamenilor de a avea acces la o justiţiei imparţială şi coerentă jurisprudenţial.

În fapt, toate aceste elemente se vor resfrânge asupra cetăţenilor şi companiilor în calitatea lor de justiţiabili. Cât de devastatoare sunt efectele acestui heirup iresponsabil se vor vedea pe termen mediu şi lung, chiar dacă unele dintre ele se vor manifesta de îndată.

Doar să ne imaginăm cum ar arăta o justiție în care disciplina juridică este inexistentă, în care comportamentele pot să fie excentrice, în care cetățenii se vor adresa unor instituții cum ar fi Inspecția Judiciară și acestea nu ar avea aceeași capacitate de a corecta independent derapajele din sistem, vremurile de tristă amintire ale justiției române unde câmpul tactic funcționa nestingherit se vor întoarce cu o forță din nou paralizantă pentru judecători!

Tăcerea maselor de magistrați la aceste schimbări normative ridică întrebarea dacă pe lângă mândria profesională se regăsesc dimensiunea vocațională și responsabilitatea pentru garanțiile realizării acestei vocații.

În acest context, ‘’Ziua Europeană a Justiției Civile’’ reprezintă o oportunitate pentru sistemul judiciar de a-şi face cunoscută activitatea, dar şi un bun prilej pentru cetăţenii Europei de a se informa asupra felului în care funcţionează organele judiciare şi a modului în care se desfăşoară procedurile judiciare.

Pe această cale, urăm un călduros ‘’La mulţi ani!’’ tuturor profesioniștilor din domeniu, magistrați, avocați, notari, executori, grefieri, consilieri juridici și le dorim mult success în activitate.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 25.10.2022

Ultima actualizare: 25.10.2022 13:06

București, 30.07.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei mondiale împotriva traficului de persoane”

„Ziua mondială împotriva traficului de persoane” este celebrată anual la data de 30 iulie.     

Instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția nr. 68/192, adoptată la data de 18 decembrie 2013, aceasta are ca principale obiective promovarea protecției drepturilor la libertate și integritate a tuturor victimelor traficului de persoane dar și sporirea gradului de conștientizare în rândul societății asupra efectelor deosebit de negative pe care acest fenomen le produce prin activități de exploatare sexuală, trafic de copii, trafic al  forței de muncă și trafic de organe.

Dat fiind pericolul social al acestui fenomen, a fost prevăzut în legislaţiile penale ale statelor din întreaga lume. Încă din 1904 comunitatea internațională a inclus măsuri de protecție a victimelor în politicile sale. Tratate internaționale privind traficul de persoane au specificat ca cerințe recurente de protecție a victimelor măsurile de identificare a victimelor, de reabilitare a acestora, de sensibilizare a publicului cu privire la pericolele traficului de persoane, de asigurare a accesului victimelor la o reședință legală și de monitorizare a activităților suspecte. Provocările legate de identificare, reabilitare, sensibilizare a publicului și monitorizare guvernamentală au urmat un traseu foarte zimțat și neliniar.

Deoarece traficul de persoane este în mod inerent ascuns, guvernele au misiunea dificilă de a detecta în mod activ și de a dezmembra întreprinderile de trafic de persoane, precum și de a elibera victimele din acest tip de sclavie contraintuitivă. Autoritățile trebuie să recunoască și să identifice victimele traficului de persoane pentru a le salva, identificarea fiind una dintre cele mai importante strategii de protejare a victimelor traficului de persoane împotriva exploatării, în special atunci când victimele sunt descoperite la începutul procesului de abuz.

În România există numeroase autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul combaterii traficului de persoane, printre care se numără Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Justiţiei precum şi alte organisme guvernamentale, toate acestea fiind direct responsabile să ia toate măsurile necesare pentru aplicarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea acesteia. [1]

Pentru prevenirea acestui grav fenomen, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.), în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile, angajaţi în prevenirea traficului de persoane, în protecţia şi asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia. În acest scop A.N.I.T.P. efectuează studii periodice pentru identificarea cauzelor care determină şi favorizează traficul de persoane.

O altă problemă adusă în discuție în spațiul public este și cea a legalizării prostituției. Dorim să semnalăm că acolo unde prostituția este legalizată sau tolerată, poate exista și o cerere mai mare pentru traficul de persoane și aproape întotdeauna o creștere a numărului de femei și copii traficați în sclavia sexuală comercială. Din verificările efectuate de reprezentanţii societăţii civile în Consiliu a reieşit că în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021[2], în România au existat 1446 de cauze cu acest obiect soluţionate de parchet la nivel naţional însă şi un număr apropiat de 1260 de dosare clasate. Din numărul de 2.810.137 de cauze cu autor necunoscut rămase nesoluţionate la parchete la sfârşitul anului 2021, un număr de 21 dintre ele au ca obiect traficul de persoane.  Privitor la cauzele în care persoanele au dispărut, au existat 47 de cauze în care instanța a emis hotărâri de declarare judecătorească a dispariţiei persoanei. Din datele statistice oficiale, se observă practic o stagnare a progresului în combaterea fenomenului, motiv pentru care îndemnăm toate autoritățile și instituțiile publice la intensificarea acțiunilor de combatere a infracțiunilor privind traficul de persoane, la depunerea tuturor eforturilor în descoperirea traficanților, pentru protejarea copiilor vulnerabili dar şi a femeilor și bărbaților împotriva exploatării.

Această radiografie a situaţiei relevă incapacitatea unor autorităţi bine plătite de a-i proteja pe cetăţeni şi de a combate acest fenomen.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 

 

[1] Strategia naţională împotriva traficului de persoane şi Planul național de acţiune pentru implementarea acesteia se regăsesc pe site-ul oficial al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane A.N.I.T.P., la următoarea adresă https://anitp.mai.gov.ro/programe-si-strategii

[2] Conform datelor statistice furnizate de Serviciul informatică şi statistică judiciară a CSM prin Adresa nr. 2/16844 din 28.07.2022.

Ultima actualizare: 30.07.2022 08:17 Detalii

București, 24.06.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei avocatului român”

           

             “Ziua avocatului român”, aniversată anual la data de 24 iunie, are o deosebită însemnătate pentru justiția din România și pentru dreptul la apărare al justițiabililor, drept prevăzut atât în Constituție cât și în convențiile la care România este parte semnatară.

            Această zi a fost instituită printr-o hotărâre a Congresului Avocaților din România în anul 1998, marcarea acesteia reprezentând un moment oportun pentru conștientizarea și respectarea valorilor specifice profesiei de avocat, luând în considerare rolul acestora în consolidarea principiilor judiciare fundamentale și protejarea statului de drept.

            Profesia de avocat contribuie semnificativ la calitatea actului de justiție, iar acest lucru nu poate fi realizat în mod constant decât prin pasiune, determinare, respect nemărginit pentru profesia pe care au ales-o și pentru cetățenii cărora le susțin interesele în fața legii, indiferent de dificultățile de orice natură pe care aceștia le întâmpină pe întreg parcursul carierei.

            Cu această ocazie, în calitate de membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, urăm mult succes în activitate avocaților din România, realizări profesionale deosebite și îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse!

            La mulți ani!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 
Ultima actualizare: 29.07.2022 13:21

Ultima actualizare: 19.05.2022 17:03 Detalii

București, 14.05.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste”

Prin Legea nr. 127/2017 pentru instituirea “Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412, la data de 31 mai 2017, s-a stabilit ca anual, ziua de 14 mai să marcheze o zi de însemnătate națională pentru toți cei care, cu prețul libertății sau chiar al vieții, s-au împotrivit nedreptăților și abuzurilor din perioada regimului comunist.

Este un moment oportun să privim cu recunoștință și admirație către toți cei care au suferit în închisorile comuniste și să apreciem curajul acestora de a se opune regimului represiv care le-a îngrădit libertatea fizică, dar niciodată pe cea a gândirii și a exprimării opiniilor sau a credintelor.

Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României și, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă și căutarea adevărului au fost scump plătite, prin suferință, persecuție, închisoare și chiar moarte, toate acestea doar pentru curajul de a apăra valorile democratice. Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

În vremurile actuale, mai mult ca oricând, cei care înfăptuiesc justiție, dar şi cei care tind să subordoneze dreptul rațiunilor de putere, trebuie să reflecteze la mesajul pe care istoria şi exemplul acestor martiri îl dau pentru datoria noastră faţă de societate, bazată pe justețe, echitate, conștiință şi adevăr.

Sărbătorirea „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste” este marcată anual de comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte manifestări organizate de autoritățile publice centrale și locale, menite să cinstească memoria martirilor mărturisitori din perioada regimului comunist.

Poate pentru a da expresie celor învățate din pilda de conștiință a martirilor din temnițele comuniste este bine să ne amintim ruga celor care au responsabilitatea puterii „Mă rog să fiu judecat cu măsura cu care am judecat”.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 14.05.2022

Ultima actualizare: 13.05.2022 13:01

București, 03.05.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Mondiale a Libertății Presei”

 

La Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (United Nations Education, Science and Culture Organization - U.N.E.S.C.O.) din anul 1991, a fost adoptată Rezoluția cu privire la “Promovarea libertății presei în lume” care recunoștea faptul că o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți în cadrul democrației constituționale.

Ziua de 3 mai a fost declarată „Ziua Mondială a Libertății Presei” la data de 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite ( O.N.U.). 

„Ziua Mondială a Libertății Presei” este un bun prilej de evocare a principiilor care stau la baza libertății presei, de consolidare a eforturilor pentru apărarea independenței mass-mediei precum și de reflectare la problemele care afectează libertatea presei și a eticii profesionale a jurnaliștilor.

Libertatea presei reprezintă garanția oricărei democrații funcționale și nu poate fi înțeleasă independent de o serie de factori sociali, economici și politici, alinierea echilibrată a acestora împreună cu alte mecanisme democratice și facilitarea relațiilor etice dintre ele asigurând dezvoltarea armonioasă  și imparțialitatea sectorului mass-media.

Presa îndeplinește un rol deosebit de important în stabilirea și protejarea valorilor democratice, asigură informarea corectă a opiniei publice cu orice informație de interes general și atrage atenția ori de câte ori este cazul asupra neregulilor, abuzurilor și ilegalităților comise în zonele de putere din societate.

În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, urăm mult succes în activitate reprezentanților presei și realizarea acesteia cu obiectivitate și profesionalism, în condiții de calitate și responsabilitate!

La mulți ani!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 03.05.2022

Ultima actualizare: 03.05.2022 18:59

București, 27.04.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Justiției Militare”

 

În anul 1919, regele Ferdinand semnează Decretul-lege nr. 1625 prin care înființează „Serviciul Contencios al Ministerului de Război”, structură specializată, având la bază ca principale obiective soluționarea numeroaselor solicitări din aria contenciosului juridic militar, apărarea intereselor legitime ale armatei dar și elaborarea unui cadru legislativ necesar sistemului militar din acea perioadă.

Acesta este momentul care marchează celebrarea „Zilei Justiției Militare” în România, zi cu o deosebită importanță atât pentru rolul pe care îl are justiția militară în consolidarea statului de drept cât și pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor în raport cu funcționarea structurilor militarizate și a conduitelor de natura ilicitului penal ale personalului militar.

Instanțele militare sunt specializate în materia infracțiunilor contra securității naționale, infracțiunilor împotriva ordinii constituționale, împotriva statului român, infracțiuni de trădare de stat și multe alte fapte ilicite săvârșite de militari.

Securitatea și integritatea națională sunt pilonii de bază pentru o bună funcționare statală și pentru siguranța de care cetățenii au nevoie, mai ales în vremuri de răscumpănă fundamentate pe conjuncturi și fenomene deosebit de grave cum este cazul unei pandemii ori a unor conflicte globale de natură militară.

Pe această cale, în calitate de membri aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, urăm „La mulți ani” tuturor profesioniștilor din domeniul justiției militare, le dorim sănătate și mult succes în activitate!

          Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 27.04.2022

Ultima actualizare: 27.04.2022 09:44

Mergi la începutul paginii
Conceptul grafic al site-ului a fost cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 - cod MySMIS2014 + 118765/SIPOCA 454
Pagina proiectului www.poca.ro