Skip Navigation Links
Caută în site Caută

Comunicate societatea civilă CSM

București, 30.07.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei mondiale împotriva traficului de persoane”

„Ziua mondială împotriva traficului de persoane” este celebrată anual la data de 30 iulie.     

Instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția nr. 68/192, adoptată la data de 18 decembrie 2013, aceasta are ca principale obiective promovarea protecției drepturilor la libertate și integritate a tuturor victimelor traficului de persoane dar și sporirea gradului de conștientizare în rândul societății asupra efectelor deosebit de negative pe care acest fenomen le produce prin activități de exploatare sexuală, trafic de copii, trafic al  forței de muncă și trafic de organe.

Dat fiind pericolul social al acestui fenomen, a fost prevăzut în legislaţiile penale ale statelor din întreaga lume. Încă din 1904 comunitatea internațională a inclus măsuri de protecție a victimelor în politicile sale. Tratate internaționale privind traficul de persoane au specificat ca cerințe recurente de protecție a victimelor măsurile de identificare a victimelor, de reabilitare a acestora, de sensibilizare a publicului cu privire la pericolele traficului de persoane, de asigurare a accesului victimelor la o reședință legală și de monitorizare a activităților suspecte. Provocările legate de identificare, reabilitare, sensibilizare a publicului și monitorizare guvernamentală au urmat un traseu foarte zimțat și neliniar.

Deoarece traficul de persoane este în mod inerent ascuns, guvernele au misiunea dificilă de a detecta în mod activ și de a dezmembra întreprinderile de trafic de persoane, precum și de a elibera victimele din acest tip de sclavie contraintuitivă. Autoritățile trebuie să recunoască și să identifice victimele traficului de persoane pentru a le salva, identificarea fiind una dintre cele mai importante strategii de protejare a victimelor traficului de persoane împotriva exploatării, în special atunci când victimele sunt descoperite la începutul procesului de abuz.

În România există numeroase autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul combaterii traficului de persoane, printre care se numără Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Justiţiei precum şi alte organisme guvernamentale, toate acestea fiind direct responsabile să ia toate măsurile necesare pentru aplicarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea acesteia. [1]

Pentru prevenirea acestui grav fenomen, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.), în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile, angajaţi în prevenirea traficului de persoane, în protecţia şi asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia. În acest scop A.N.I.T.P. efectuează studii periodice pentru identificarea cauzelor care determină şi favorizează traficul de persoane.

O altă problemă adusă în discuție în spațiul public este și cea a legalizării prostituției. Dorim să semnalăm că acolo unde prostituția este legalizată sau tolerată, poate exista și o cerere mai mare pentru traficul de persoane și aproape întotdeauna o creștere a numărului de femei și copii traficați în sclavia sexuală comercială. Din verificările efectuate de reprezentanţii societăţii civile în Consiliu a reieşit că în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021[2], în România au existat 1446 de cauze cu acest obiect soluţionate de parchet la nivel naţional însă şi un număr apropiat de 1260 de dosare clasate. Din numărul de 2.810.137 de cauze cu autor necunoscut rămase nesoluţionate la parchete la sfârşitul anului 2021, un număr de 21 dintre ele au ca obiect traficul de persoane.  Privitor la cauzele în care persoanele au dispărut, au existat 47 de cauze în care instanța a emis hotărâri de declarare judecătorească a dispariţiei persoanei. Din datele statistice oficiale, se observă practic o stagnare a progresului în combaterea fenomenului, motiv pentru care îndemnăm toate autoritățile și instituțiile publice la intensificarea acțiunilor de combatere a infracțiunilor privind traficul de persoane, la depunerea tuturor eforturilor în descoperirea traficanților, pentru protejarea copiilor vulnerabili dar şi a femeilor și bărbaților împotriva exploatării.

Această radiografie a situaţiei relevă incapacitatea unor autorităţi bine plătite de a-i proteja pe cetăţeni şi de a combate acest fenomen.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 

 

[1] Strategia naţională împotriva traficului de persoane şi Planul național de acţiune pentru implementarea acesteia se regăsesc pe site-ul oficial al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane A.N.I.T.P., la următoarea adresă https://anitp.mai.gov.ro/programe-si-strategii

[2] Conform datelor statistice furnizate de Serviciul informatică şi statistică judiciară a CSM prin Adresa nr. 2/16844 din 28.07.2022.

Ultima actualizare: 30.07.2022 08:17 Detalii

București, 24.06.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei avocatului român”

           

             “Ziua avocatului român”, aniversată anual la data de 24 iunie, are o deosebită însemnătate pentru justiția din România și pentru dreptul la apărare al justițiabililor, drept prevăzut atât în Constituție cât și în convențiile la care România este parte semnatară.

            Această zi a fost instituită printr-o hotărâre a Congresului Avocaților din România în anul 1998, marcarea acesteia reprezentând un moment oportun pentru conștientizarea și respectarea valorilor specifice profesiei de avocat, luând în considerare rolul acestora în consolidarea principiilor judiciare fundamentale și protejarea statului de drept.

            Profesia de avocat contribuie semnificativ la calitatea actului de justiție, iar acest lucru nu poate fi realizat în mod constant decât prin pasiune, determinare, respect nemărginit pentru profesia pe care au ales-o și pentru cetățenii cărora le susțin interesele în fața legii, indiferent de dificultățile de orice natură pe care aceștia le întâmpină pe întreg parcursul carierei.

            Cu această ocazie, în calitate de membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, urăm mult succes în activitate avocaților din România, realizări profesionale deosebite și îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse!

            La mulți ani!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 
Ultima actualizare: 29.07.2022 13:21

Ultima actualizare: 19.05.2022 17:03 Detalii

București, 14.05.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste”

Prin Legea nr. 127/2017 pentru instituirea “Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412, la data de 31 mai 2017, s-a stabilit ca anual, ziua de 14 mai să marcheze o zi de însemnătate națională pentru toți cei care, cu prețul libertății sau chiar al vieții, s-au împotrivit nedreptăților și abuzurilor din perioada regimului comunist.

Este un moment oportun să privim cu recunoștință și admirație către toți cei care au suferit în închisorile comuniste și să apreciem curajul acestora de a se opune regimului represiv care le-a îngrădit libertatea fizică, dar niciodată pe cea a gândirii și a exprimării opiniilor sau a credintelor.

Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României și, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă și căutarea adevărului au fost scump plătite, prin suferință, persecuție, închisoare și chiar moarte, toate acestea doar pentru curajul de a apăra valorile democratice. Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

În vremurile actuale, mai mult ca oricând, cei care înfăptuiesc justiție, dar şi cei care tind să subordoneze dreptul rațiunilor de putere, trebuie să reflecteze la mesajul pe care istoria şi exemplul acestor martiri îl dau pentru datoria noastră faţă de societate, bazată pe justețe, echitate, conștiință şi adevăr.

Sărbătorirea „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste” este marcată anual de comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte manifestări organizate de autoritățile publice centrale și locale, menite să cinstească memoria martirilor mărturisitori din perioada regimului comunist.

Poate pentru a da expresie celor învățate din pilda de conștiință a martirilor din temnițele comuniste este bine să ne amintim ruga celor care au responsabilitatea puterii „Mă rog să fiu judecat cu măsura cu care am judecat”.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 14.05.2022

Ultima actualizare: 13.05.2022 13:01

București, 03.05.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Mondiale a Libertății Presei”

 

La Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (United Nations Education, Science and Culture Organization - U.N.E.S.C.O.) din anul 1991, a fost adoptată Rezoluția cu privire la “Promovarea libertății presei în lume” care recunoștea faptul că o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți în cadrul democrației constituționale.

Ziua de 3 mai a fost declarată „Ziua Mondială a Libertății Presei” la data de 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite ( O.N.U.). 

„Ziua Mondială a Libertății Presei” este un bun prilej de evocare a principiilor care stau la baza libertății presei, de consolidare a eforturilor pentru apărarea independenței mass-mediei precum și de reflectare la problemele care afectează libertatea presei și a eticii profesionale a jurnaliștilor.

Libertatea presei reprezintă garanția oricărei democrații funcționale și nu poate fi înțeleasă independent de o serie de factori sociali, economici și politici, alinierea echilibrată a acestora împreună cu alte mecanisme democratice și facilitarea relațiilor etice dintre ele asigurând dezvoltarea armonioasă  și imparțialitatea sectorului mass-media.

Presa îndeplinește un rol deosebit de important în stabilirea și protejarea valorilor democratice, asigură informarea corectă a opiniei publice cu orice informație de interes general și atrage atenția ori de câte ori este cazul asupra neregulilor, abuzurilor și ilegalităților comise în zonele de putere din societate.

În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, urăm mult succes în activitate reprezentanților presei și realizarea acesteia cu obiectivitate și profesionalism, în condiții de calitate și responsabilitate!

La mulți ani!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 03.05.2022

Ultima actualizare: 03.05.2022 18:59

București, 27.04.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Justiției Militare”

 

În anul 1919, regele Ferdinand semnează Decretul-lege nr. 1625 prin care înființează „Serviciul Contencios al Ministerului de Război”, structură specializată, având la bază ca principale obiective soluționarea numeroaselor solicitări din aria contenciosului juridic militar, apărarea intereselor legitime ale armatei dar și elaborarea unui cadru legislativ necesar sistemului militar din acea perioadă.

Acesta este momentul care marchează celebrarea „Zilei Justiției Militare” în România, zi cu o deosebită importanță atât pentru rolul pe care îl are justiția militară în consolidarea statului de drept cât și pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor în raport cu funcționarea structurilor militarizate și a conduitelor de natura ilicitului penal ale personalului militar.

Instanțele militare sunt specializate în materia infracțiunilor contra securității naționale, infracțiunilor împotriva ordinii constituționale, împotriva statului român, infracțiuni de trădare de stat și multe alte fapte ilicite săvârșite de militari.

Securitatea și integritatea națională sunt pilonii de bază pentru o bună funcționare statală și pentru siguranța de care cetățenii au nevoie, mai ales în vremuri de răscumpănă fundamentate pe conjuncturi și fenomene deosebit de grave cum este cazul unei pandemii ori a unor conflicte globale de natură militară.

Pe această cale, în calitate de membri aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, urăm „La mulți ani” tuturor profesioniștilor din domeniul justiției militare, le dorim sănătate și mult succes în activitate!

          Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 27.04.2022

Ultima actualizare: 27.04.2022 09:44

București, 09.03.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989”

La data de 5 decembrie 2011, în baza Legii nr. 247/2011, ziua de 9 martie a fost declarată „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989”, care în calendarul creștin-ortodox este “Ziua Pomenirii Sfinților Mucenici”, moment potrivit din punct de vedere moral să ne amintim de sacrificiul celor cărora regimul comunist a încercat să le suprime libertatea.

În perioada 1944 - 1989, instituţiile sistemului judiciar au suferit o puternică lovitură odată cu instaurarea regimului comunist, astfel că în plan legislativ, s-au produs mutaţii semnificative la nivelul principiilor de drept şi al rolului justiţiei în societate. Domnia legii a fost înlocuită de politica abuzului, iar independenţa justiţiei cu supunerea sa faţă de forţele politice.

Amintirea joacă un rol decisiv în succesul dezvoltării unei societăți al cărei fundament este reprezentat de o democrație bazată pe transparență, încredere, individualitate și solidaritate. Toate acestea sunt virtuți ale cetățenilor care trăiesc într-o democrație constituțională autentică, ce înlocuiește orice formă de regim totalitar sau autoritar care ar putea pune în pericol credibilitatea sistemului judiciar.

În contextul actual, este mai important ca oricând ca cei care înfăptuiesc justiția să reflecteze la învăţăturile provenite din istorie cu privire la jertfa celor care au rezistat presiunii politice din acele vremuri, fiind izolați, stigmatizați şi în mod frecvent suportând abuzuri și torturi pentru apărarea libertăţii de conştiinţă.

Nelson MANDELA (1918-2013), om politic sud-african care a deținut funcția de Președinte al Africii de Sud a afirmat “[…] că nimeni nu cunoaște cu adevărat o națiune până când nu a intrat în închisorile sale. O națiune nu ar trebui să fie judecată după modul în care își tratează cetăţenii din cele mai înalte clase sociale, ci după modul în care îi tratează pe cei din clasele cele mai joase".

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 09.03.2022
Ultima actualizare: 09.03.2022 15:11

București, 08.12.2021

MESAJUL

membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, cu ocazia „Zilei Constituţiei României”

Data de 8 decembrie are o deosebită importanţă pe plan naţional deoarece în această zi, în anul 1991, cetățenii României au fost chemaţi să-și exprime voința asupra adoptării Constituției României. În urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind “Ziua Constituției României”.

Constituția din 1991 reprezintă renașterea democrației naționale, după aproape 50 de ani de guvernare socialist-comunistă. Cu toate acestea, necesitatea revizuirii legii fundamentale adoptate în 1991 a fost motivată de reformele de structură și de substanță care s-au produs în viața economică, socială și politică a țării, în mod special din perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe românești în anii postdecembrişti: aderarea la Alianța Nord-Atlantică și integrarea în Uniunea Europeană.

Constituția reprezintă actul nostru de identitate națională. Consfințită prin voința suverană a poporului, ea este corpul de principii și norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităților și instituțiilor statului și cetățenilor săi. Funcționarea instituțiilor statului, garantarea drepturilor și libertăților individuale precum și derularea în ansamblu a întregii vieți a unei națiuni își au originea în normele înscrise în Constituție. De aceea, Constituția este cartea sacră a existenței noastre, iar aniversarea ei constituie o adevărată sărbătoare.

În orice stat de drept există o relație directă între gradul de respectare a Constituției și nivelul de protecție a tuturor valorilor, principiilor și drepturilor fundamentale care guvernează viața unei națiuni. Constituția trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei, destinatarii săi având obligația nu doar morală, ci și constituțională de loialitate și interpretare a normelor sale cu bună-credință.

În acest context, “Ziua Constituției” reprezintă prilejul de a aniversa reintrarea României, după 1989, într-o stare de normalitate, în care drepturile cetățeanului sunt recunoscute și apărate, iar autoritățile statului își exercită puterea în limitele atribuțiilor conferite de legea fundamentală și pentru realizarea interesului public.

Menţionat pentru prima dată în Constituţia de la 1866, principiul separării puterilor în stat a căpătat, în timp, consistenţă şi perenitate, dovedindu-se un factor important de modernitate şi progres spre o democraţie autentică. În egală măsură, independenţa justiţiei ca valoare constituţională, reprezintă garanţia supremă a respectării legii şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, consacrate de Constituție.

Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită prin art. 133 din Constituția României, republicată, de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membri, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul serviciului public de justiție. Dincolo de complexitatea acestui concept, eficienţa şi modalitaţile de exprimare a acestei garanţii, trebuie să fie rezultatul efortului tuturor autorităţilor şi instituţiilor statului, a societăţii în ansamblu şi a fiecărui cetăţean în parte.

Independenţa magistraţilor nu reprezintă un privilegiu al acestora, nu constituie doar o garanţie a statului de drept, ci este acel atribut al funcţiei care îi permite magistratului să acţioneze şi să decidă doar în baza legii, fără nicio subordonare sau influenţă, respectând astfel dreptul fundamental al cetăţeanului de a avea acces la o justiţie independentă.

La 30 de ani de la adoptarea Constituției României din anul 1991, avem bucuria de a adresa un încrezător „La mulți ani!” legii noastre fundamentale.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

                Dată publicare: 08.12.2021

Ultima actualizare: 08.12.2021 15:44

București, 01.12.2021

MESAJUL

membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, cu ocazia „Zilei Naționale a României”

Ziua Națională a României reprezintă un moment special pentru toți românii. În contextul actual fără precedent, cu numeroase restricții impuse de pandemie, este foarte important să ne amintim că apropierea este definită mai ales de solidaritate și de sentimentul apartenenței la valori comune. Dintre acestea amintim: demnitatea umană care trebuie să fie respectată și protejată, egalitatea de şanse şi egalitatea în fața legii pentru toți cetățenii, libera exprimare, respectul reciproc, ascultarea și considerarea tuturor opiniilor fiind piatra de căpătâi.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10/1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Această dispoziţie a fost prevăzută în art. 12, alin. (2) din Constituția României, republicată.   

Evocarea unui eveniment istoric – în cazul de faţă unirea tuturor românilor într-un singur stat – nu se poate reduce la simpla narare a admirabilei performanţe politice a românilor din provinciile istorice româneşti, capabili să-şi ia soarta în propriile mâini şi să-şi decidă viitorul, ci trebuie să fie un prilej de reflecţie pentru noi, astăzi, în aceeaşi măsură în care evocăm entuziasmul şi reuşitele anului 1918.

Adaptând mijloacele de întâlnire și comunicare în contextul unui an dificil, este un privilegiu pentru membrii aleşi ai Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, să asigure o dată în plus cetăţenii de informarea constantă a organizaţiilor societăţii civile cu privire la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii şi de efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru îmbunătăţirea permanentă a activităţii instituţiilor judiciare ca serviciu public aflat în slujba societăţii.

Lecţia majoră a românilor din provinciile istorice româneşti, în 1918, rămâne, astăzi, perfect valabilă.

La mulţi ani români, la mulţi ani România!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 01.12.2021
Ultima actualizare: 01.12.2021 10:33

București, 18.11.2021

MESAJUL

membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile cu ocazia adoptării în cadrul Plenului Camerei Deputaților a proiectului de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 6/2016

Plenul Camerei Deputaților a votat marți, 16 noiembrie 2021 proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Proiectul legii de aprobare a trecut cu 283 de voturi “pentru”, 10 voturi “împotrivă” și 8 abțineri.

Controversata ordonanță a interceptărilor, adoptată în anul 2016 de Guvern la inițiativa ministrului Justiției de atunci, a pus în peisaj într-un mod total neconform cu Deciziile CCR nr. 734/2017, nr. 302/2017, nr. 22/2018 și nr. 26/2019, raportat la prevederile ARTICOLULUI 1, alin. (5) din Constituție, posibilitatea ca organele Serviciului Român de Informații (S.R.I.), să poată fi desemnate organe de cercetare penală speciale. Totodată, S.R.I. primea dreptul de a efectua interceptări în cauzele care vizau securitatea națională și cauzele infracțiunilor de terorism.

În acest context, justițiabilii români care se află în cursul unei urmăriri penale, pot avea în procedura de drept comun probe obținute de S.R.I., în baza unei simple și nefondate supoziții de încadrare în spețe ce țin de siguranță națională, nemaiexistând posibilitatea nici măcar a unor proteste în care să se invoce ilegalitatea cuprinsă în ordonanță, atât timp cât noul cadru a căpătat rang de lege.

Noi, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, suntem total contrariați de adoptarea proiectului de lege care încalcă valori supreme de natură constituțională și aduce atingere democrației și statului de drept, afectând drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

De ce să permitem, din nou, reînvierea unor timpuri pe care le credeam apuse pentru totdeauna (echipe mixte formate din procurori și ofițeri ai serviciilor de informații, tele-justiție, festival de cătușe etc) precum și reîntoarcerea abuzurilor fără margini în efectuarea cercetărilor penale, reglementate prin protocoalele Art. IV, art. 1 și art. 2 din O.U.G. nr. 6/2016, adică modalități infralegale de administrare a probelor în procesul penal?

 

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Ultima actualizare: 18.11.2021 18:40

Mergi la începutul paginii
Conceptul grafic al site-ului a fost cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 - cod MySMIS2014 + 118765/SIPOCA 454
Pagina proiectului www.poca.ro