Consiliul Superior al Magistraturii
Skip Navigation LinksCSM1909 > Pagina principală > Prezentarea sistemului judiciar român
Prezentarea sistemului judiciar român

Prezentare

Instituţii aflate în coordonare

Sistemul judiciar român

Principiile, structura şi modul de organizare a sistemului judiciar român sunt consacrate în Constituţia României şi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată.
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel, tribunale, tribunale specializate, instanţe militare şi judecătorii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura instanţă supremă care funcţionează în România, cu sediul în capitala ţării, fiind organizată în 4 secţii (secţia civilă şi de proprietate intelectuală, secţia penală, secţia comercială, secţia de contencios administrativ şi fiscal), Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite.
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.

Curţi de apel

Curţile de apel sunt instanţe în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.
În prezent curţile de apel sunt în număr de 15.
Circumscripţiile şi localităţile de reşedinţă ale curţilor de apel sunt stabilite în Anexa 1 (pct.C) la Legea nr.304/2004 republicată.
În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi , în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

Tribunale

Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti (Anexa 1 – pct.A la Legea nr.304/2004 republicată).
Dintre cele 42 tribunale înfiinţate prin lege, un singur tribunal, respectiv Tribunalul Ilfov, nu funcţionează în prezent.
În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
În domeniile menţionate se pot înfiinţa tribunale specializate, la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti.
În prezent funcţionează 4 tribunale specializate, respectiv:
- Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov;
- Tribunalul Comercial Cluj;
- Tribunalul Comercial Mureş;
- Tribunalul Comercial Argeş.

Judecătorii

Judecătoriile sunt instanţe organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti.
Localităţile care fac parte din circumscripţia judecătoriilor din fiecare judeţ sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.337/1993 cu modificările şi completările ulterioare.
Dintr-un număr de 188 judecătorii, 11 nu funcţionează, respectiv: Bocşa, Cernavodă, Băneasa, Bechet, Comana, Cornetu, Sângeorgiu de Pădure, Scorniceşti, Urlaţi, Jibou, Jimbolia.
În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. La nivelul acestor instanţe, legea prevede organizarea secţiilor sau a completelor specializate pentru minori şi familie.
Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţii manageriale.
Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
De asemenea, în cadrul fiecărei instanţe funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei.
Cu excepţia judecătoriilor şi a tribunalelor specializate, toate celelalte instanţe judecătoreşti menţionate au personalitate juridică.

Instanţe militare

Instanţele militare sunt organizate în tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi Curtea Militară de Apel Bucureşti.
Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu, iar circumscripţiile acestor instanţe sunt prevăzute în Anexa 2 la Legea nr.304/2004 republicată.
Tribunalele militare funcţionează în municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, iar Tribunalul Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel, în municipiul Bucureşti.

Parchete

Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet. În mod similar, pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar.
Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
Unităţile de parchet care au personalitate juridică sunt parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale.
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.
În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.
Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, iar parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
În cadrul fiecărui parchet funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Activitatea tuturor parchetelor este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi trei consilieri.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie are în structură secţii, servicii, birouri, conduse de procurori şefi, inclusiv pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de militari.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea acestei Direcţii sunt reglementate în Legea nr.508/2004 modificată şi completată.

Departamentul Naţional Anticorupţie

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, Departamentul Naţional Anticorupţie, care este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.
Departamentul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi şi 2 consilieri, fiind coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Departamentul Naţional Anticorupţie are o structură centrală, în cadrul căreia funcţionează şi o secţie de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari şi o structură teritorială, compusă din 15 servicii teritoriale şi 3 birouri teritoriale.
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Departamentului Naţional Anticorupţie sunt stabilite în O.U.G.nr.43/2002 modificată şi completată.