Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Sigla CSM
Mesajul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului - 10 decembrie 2017

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)

CABINET PREŞEDINTE


                                               

                                                                            

Mesajul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia

Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului - 10 decembrie 2017

 

„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.”

Acest mesaj a fost asumat de Organizaţia Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948 când, prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, se defineşte un concept nou - dacă ne raportăm la istoria umanităţii - prin care omul, fiinţa umană, este recunoscută ca fiind o valoare fundamentală şi universală, având atributul suprem şi distinct al libertăţii şi egalităţii.

La aproape 2000 de ani de la naşterea sa, după două războaie mondiale şi un holocaust, în care au fost masacrate milioane de vieţi, umanitatea a înţeles necesitatea elaborării unui set de reguli, astfel încât să se evite pentru viitor abuzurile si atrocităţile înfăptuite în cel de-al Doilea Război Mondial. 

Redactată, într-o oarecare măsură, după modelul Declarației franceze a drepturilor omului și cetățeanului din 1789 și a Declarației de independență a Statelor Unite din 1776, Declaraţia adoptată de 58 de state membre ale Adunării Generale a ONU statuează în preambul că „recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume”.

Iată de ce, ziua de 10 decembrie este şi trebuie să rămână un moment de referinţă în istoria omenirii. Prin această declaraţie istorică, fiinţei umane, indiferent de sex, rasă sau religie, ori statut social îi este recunoscut atributul său fundamental: demnitatea.

Astăzi, la aproape şapte decenii distanţă de la acest moment de referinţă, putem afirma că înţelegerea, dar mai ales respectarea drepturilor omului trebuie să constituie o componentă esenţială a educaţiei şi a devenirii noastre ca oameni. 

Ca un paradox însă, de cele mai multe ori, omul reflectează asupra drepturilor sale fundamentale numai atunci când acestea sunt puse în pericol sau chiar încălcate.

Aşa fiind, importanţa intrinsecă a drepturilor fundamentale ale omului nu îngăduie statelor să se mărginească doar la proclamarea lor. Necesitatea respectării lor în cadrul unui proces continuu şi consistent, presupune o implicare activă a tuturor autorităţilor aflate într-o poziţie de putere şi având la dispoziţie instrumente de constrângere.

Această realitate a determinat statele europene să proclame ulterior aceste valori fundamentale inerente fiinţei umane şi într-un document cu valoare juridică – Convenţia Europeană asupra Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Justiţia are, aşadar, un rol fundamental în asigurarea exercitării depline şi nestingherite a acestor drepturi şi libertăţi fundamentale, prin constatarea şi sancţionarea încălcărilor sau limitărilor aduse prin acte ori acţiuni abuzive ale autorităţilor, iar dreptul de acces la o Justiţie independentă şi imparţială reprezintă el însuşi o valoare fundamentală de netăgăduit.

Apreciez necesar, dincolo de proclamaţii, documente internaţionale şi legi, ca vocaţia umanistă a slujitorilor justiţiei să se regăsească în capacitatea de internalizare a acestor concepte, nu ca un exerciţiu intelectual, ci şi ca o conduită constantă, firească şi intrinsec asociată profilului uman şi profesional al fiecărui magistrat. 

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii, în considerarea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, reafirmă importanţa respectării drepturilor omului de către toate autorităţile statului, inclusiv de către autorităţile judiciare.   

Este important a se înţelege că independenţa justiţiei nu reprezintă un privilegiu al magistratului, ci o garanţie necesară - dar nu şi suficientă – prin care democraţiile moderne pot să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale omului, menţinerea şi, atunci când este necesar, restabilirea ordinii sociale constituţionale.

Judecător Mariana GHENA

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          

Dată publicare: 10.12.2017


Mergi la începutul paginii