Sigla CSM
Consiliul Superior al Magistraturii
Adaugă la favorite Skip Navigation Links
 Caută
Precizări privind iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de transpunere în legislaţia secundară naţională a Directivei (UE) 2016/343 din 9 martie 2016

CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


24.11.2017

                                                                                               

Precizări

privind iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de transpunere în legislaţia secundară naţională a Directivei (UE) 2016/343 din 9 martie 2016

 

Având în vedere aspectele vehiculate recent în mass-media cu privire la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de a modifica Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele precizări lămuritoare:

Prin Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 pentru consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale s-au reglementat o serie de garanţii pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie a persoanelor acuzate sau suspectate, stabilindu-se în sarcina statelor membre obligativitatea transpunerii acestei reglementări europene în legislaţia naţională a fiecărui stat până la data de 1 aprilie 2018.

Transpunerea acestei Directive impune o verificare şi ajustare corespunzătoare atât a legislaţiei primare (legi, ordonanţe etc.) cât şi a celei secundare (regulamente, ghiduri, instrucţiuni etc.). 

Din perspectiva Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost apreciate relevante şi cu potenţial de incidenţă în legislaţia secundară (Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România  şi mass media) următoarele articole din cuprinsul Directivei: 

„Art.4 – Referirile publice la vinovăţie

(1) Statele membre iau măsurile necesare  pentru a garanta că atâta vreme cât vinovăţia unei persoane suspecte sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declaraţiile publice făcute de autorităţile publice şi deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăţie, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată. Prin aceasta nu se aduce atingere actelor de urmărire penală care au drept scop dovedirea vinovăţiei persoanei suspectate sau acuzate şi nici deciziilor preliminare cu caracter procedural care sunt luate de autorităţile judiciare sau de alte autorităţi competente şi care se bazează pe suspiciuni sau probe incriminatoare.

(2) Statele membre se asigură că sunt disponibile măsuri corespunzătoare în cazul unei încălcări a obligaţiei prevăzute la alin.1 din prezentul articol de a nu se referi la persoane acuzate sau suspecte ca fiind vinovate, în conformitate cu prezenta Directivă şi, în special, cu art.10. 

(3) Obligaţia prevăzută la aliniatul 1 de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca şi cum ar fi vinovate, nu împiedică autorităţile publice să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale, când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public.

Art.5 – Prezentarea persoanelor suspecte şi acuzate

(1) Statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate şi acuzate nu sunt prezentate ca şi cum ar fi vinovate, în faţa instanţei sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică.

(2) Aliniatul 1 nu împiedică statele membre să aplice măsuri de constrângere fizică impuse de circumstanţele specifice cauzei, legate de securitate sau menite să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terţe persoane.”

În urma analizei prevederilor Directivei (UE) dar şi a cauzei Popovi c. Bulgaria, în care CEDO a condamnat statul bulgar pentru nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie a persoanei acuzate, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media a propus efectuarea unei analize la nivelul Consiliului privind oportunitatea şi/sau necesitatea completării, în strânsă legătură cu aceste articole din Directivă, a unor reglementări secundare emise de Consiliul Superior al Magistraturii ce vizează organizarea şi funcţionarea instanţelor precum şi relaţiile instituţiilor din sistemul judiciar cu reprezentanţii mass media.

Propunerea a fost înaintată spre analiză Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul CSM la 16 martie 2017, în vederea analizării şi redactării unui punct de vedere. 

De asemenea, prin Raportul Inspecţiei Judiciare nr.6999/IJ/1586/DIP/2016 din 8 februarie 2017, au fost formulate o serie de propuneri de modificare ale aceluiaşi Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, propuneri care au fost analizate de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din 4 mai 2017. Secţia pentru procurori a hotărât înaintarea acestor propuneri de modificare a art.25 şi art.27 din Ghid către Comisia nr.2 din cadrul Consiliului spre a fi avute în vedere alături de celalalte propuneri de modificare ale Ghidului care s-au formulat, precum şi solicitarea unui punct de vedere Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios (DLDC).

Punctul de vedere rezultat în urma examinării propunerilor de către DLDC a fost supus analizei Comisiei nr.2  - “Resurse umane şi organizare” din cadrul Consiliului în şedinţa din data de 24 octombrie 2017.

Comisia nr.2 a realizat o verificare preliminară şi sumară a propunerilor ce i-au fost înaintate, apreciind necesară amânarea discutării lucrării pentru o dată ulterioară, întrucât a considerat oportună consultarea instanţelor şi parchetelor cu privire la aceste propuneri de modificare formulate şi cu privire la alte dificultăţi întâlnite în practică în aplicarea Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media. În acest sens s-a dispus transmiterea unor circulare instanţelor şi parchetelor stabilindu-se un termen de două săptămâni pentru comunicarea răspunsurilor. În aceeaşi şedinţă, Comisia nr.2 a apreciat necesară consultarea organizaţiilor neguvernamentale interesate şi a reprezentanţilor mass media cu privire la propunerile formulate, sens în care domnul Victor Alistar - membru al CSM, reprezentant al societăţii civile – a fost desemnat a organiza aceste consultări.

Prin urmare, iniţiativa de modificare a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciardin România şi mass media se află în acest moment la stadiul de analiză, fiind lansate spre dezbatere un set de propuneri iniţiale care pot a fi ajustate, amendate şi îmbunătăţite, în aşa fel încât să se obţină o formă finală adecvată, în acord cu rigorile şi exigenţele Directivei (UE) 2016/343 şi care să reprezinte o soluţie de echilibru între dreptul la viaţa privată, la propria imagine şi la prezumţia de nevinovăţie a persoanei suspecte sau acuzate şi dreptul la informare a publicului larg privind stadiul anchetelor şi cercetărilor penale.

Menţionăm că statele membre sunt obligate să transpună în legislaţia naţională directivele europene până la termenele stabilite, demersul Consiliului Superior al Magistraturii având ca scop identificarea unor soluţii adecvate, prin consultarea instanţelor, parchetelor, a societăţii civile şi a reprezentanţilor mass media, pentru a se asigura conformitatea Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media cu exigenţele Directivei până la data de 1 aprilie 2018.

Pentru a înlătura orice confuzie şi venind în întâmpinarea solicitărilor formulate de unii reprezentanţi ai mass-media privind transparenţa totală a acestui demers de îmbunătăţire a legislaţiei secundare, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii va solicita reluarea discuţiilor în cadrul Comisiei nr. 2 “Resurse umane şi organizare” cu privire la procedura de consultare aferentă.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media

Dată publicare: 24.11.2017


Mergi la începutul paginii