Consiliul Superior al Magistraturii
Adaugă la favorite Skip Navigation Links
 Caută
Anul 1989
După anul 1989 instituţia Consiliului Superior al Magistraturii este consacrată în două articole ale Constituţiei din anul 1991, care a preluat un model răspândit atât în state cu o considerabila tradiţie democratică, cât şi în cele aflate în tranzitie catre o aşezare a instituţiilor pe principii democratice.
Astfel, potrivit art. 132: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistraţi aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună" . Conform art. 133: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei; (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie."
Aceste prevederi constituţionale au fost detaliate prin dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, şi ale Regulamentului de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Hotărârile Parlamentului nr. 4/1993, nr.6/1993, nr. 21/1993 şi nr. 25/1993 a fost stabilita componenta primului Consiliu Superior al Magistraturii după Revoluţia din Decembrie 1989, care a funcţionat în perioada 1993-1994.
Membrii celui de-al doilea Consiliu au fost desemnaţi prin Hotărârile Parlamentului României nr. 13/1994, nr. 15/1994, nr. 16/1994, nr. 20/1994 şi nr. 15/1995. Acesta a funcţionat în perioada 1994–1997.
Cel de-al treilea Consiliu a funcţionat în perioada 1998 - mai 2003, membrii sai fiind desemnaţi prin Hotărârile Parlamentului României nr. 16/1998 şi nr. 22/1998.
Prin Hotărârea nr. 14/2003, adoptata în şedinţa comuna din 7 mai 2003, Parlamentul României a desemnat, pe o perioada de 4 ani, magistraţii celui de-al patrulea Consiliu Superior al Magistraturii.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţia României, revizuita: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativa, executiva şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale".
Capitolul VI din Titlul III al legii fundamentale este consacrat autorităţii judecătoreşti, formată din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributii proprii, stabilite prin normele constituţionale şi prin alte dispoziţii legale.
Constituţia revizuită, prin articolul 132 alin. (1), a conferit misiunea de „garant al independenţei justiţiei" Consiliului Superior al Magistraturii, ca unic reprezentant al autorităţii judecătoreşti.
 
06.04.2017