Skip Navigation Links
Caută în site Caută

Comunicate societatea civilă CSM

București, 04.07.2021

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Justiției”

            În România, „Ziua Justiției” a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 364 din 27 iunie 1994. Aceasta este celebrată anual, în prima duminică din luna iulie, obiectivul principal fiind acela de a marca deosebita importanță a puterii judecătorești și a tuturor profesioniștilor din domeniul justiției care fac posibilă consolidarea întregului sistem judiciar, a relațiilor instituționale și a statului de drept.

Este un bun prilej de a reflecta asupra parcursului din ultimii ani al justiției din România, și de a ne concentra pentru a menține justiția în limita sa constituțională și în folosul societății românești.

Anul care a trecut a marcat unele fenomene periculoase care sunt de natură să afecteze legitimitatea sistemului judiciar în ochii societății, cum ar fi:

  • Creștere incertitudinii juridice prin aplicarea normelor de drept ca simplu mobil al promovării credințelor și opțiunilor proprii și nu ca izvor și limită a exercitării prerogativelor judiciare.
  • Scăderea dramatică a calității motivării deciziilor judiciare, fie ele emise de parchete sau de instanțe, prin superficiala trecere în revistă a situațiilor de fapt și a aparatului de aplicare a raționamentului tehnico-juridic.
  • Aderarea din ce în ce mai fățișă a magistraților la curentele de opinie cu caracter politic, chiar dacă sunt cosmetizate ca preocupări pentru organizarea justiției.
  • Abandonarea rezervei care trebuie să caracterize un arbitru și angajarea în arena polemicilor publice specifice celorlate puteri ale statului.
  • Personalizarea nepermisă a funcțiilor judiciare ca principal factor de erodare a pozitivismului juridic.

Toate aceste dinamici, din ce în ce mai evidente, vor avea un efect negativ asupra întregului sistem, ridicând întrebarea legitimă dacă justiția se achită de sarcina ei în contractul social cu societatea, care îi garantează și finanțează un statut în schimbul realizării exclusive a rolului său și menținerii în limitele aferente acestuia. Mai mult ca oricând se simte nevoia funcționării mecanismelor de autoreglare la nivelul sistemului de justiție, înainte ca aceasta să își compromită legitimitatea și autonomia.

O realitate care a devenit mult mai acută în zilele acestea, deși ea era vizibilă încă din anii 2010, este restrângerea nepermisă a dreptului la apărare și a exercițiului acesteia. Pentru a garanta un proces echitabil specific statului democratic este necesară atât intervenția normativă a puterii leguitoare cât și corectarea comportamentelor arbitrare a unora dintre profesioniștii dreptului care exercită funcția judiciară.

Un alt element de actualitate este tranziția către mediul online, ca mijloc de soluționare a litigiilor și a petițiilor, care a adus un plus de eficiență pentru justițiabili. Aceasta a condus în mod neechivoc la ideea că utilizarea noilor tehnologii, date fiind beneficiile acestora pentru înfăptuirea actului de justiție, trebuie să devină o regulă, nicidecum o excepție adaptată momentului.

„Ziua Justiției” are un rol fundamental asupra conștientizării necesității și importanței înfăptuirii cu fermitate, devotament și imparțialitate a actului de justiție, în cadrul unei societăți moderne și democrate, în care nimeni nu este mai presus de lege. “Eu-ul” celor chemați să aplice legea nu poate să fie mai presus de “Eu-ul” legii izvorât din ordinea constituțională.

Dreptatea și adevărul sunt virtuți inerente naturii umane fără de care nu se poate lua în considerare existența unui cadru social echilibrat. Pe această cale, dorim să ne exprimăm aprecierea și respectul față de întregul corp al magistraților, deplina și nedisimulata solidaritate cu avocații care apără cetățeanul în procedurile administrative și judiciare.

Să ne dea Dumnezeu, tuturor profesionistilor dreptului, gândirea liberă și onestitatea profesională să îndeplinim rolul social al breslelor noastre înainte de orice ambiții personale!

Membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile:

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU
Ultima actualizare: 04.07.2021 17:11 Detalii

București, 24.06.2021

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei avocatului român”

“Ziua avocatului român” este celebrată anual la data de 24 iunie, urmare a instituirii acestei date printr-o hotărâre a Congresului Avocaților în anul 1998.

Pentru justiția din România, această zi are o deosebită importanță, întrucât reprezintă un  moment total oportun de conștientizare și promovare a tuturor valorilor specifice profesiei de avocat, precum și a rolului esențial al acestora de a contribui la menținerea stabilității și la consolidarea statului de drept și a principiilor judiciare fundamentale.

Dreptul la apărare este unul garantat prin Constituție iar avocații trebuie să își mențină pasiunea și respectul față de profesia pe care au ales-o, să reprezinte și să susțină interesele celor care își lasă drepturile în mâna acestora, indiferent de impedimentele care pot apărea de-a lungul întregii cariere, menținând o doză ridicată de optimism, determinare și profesionalism față de întreaga lor activitate.

În data de 25 iunie 2021 va avea loc “festivitatea de deschidere a lucrărilor Congresului avocaților 2021”, eveniment de o importanță majoră, care se va desfășura în București la Palatul Patriarhiei, unul dintre principalele subiecte de pe ordinea de zi constând în adoptarea unor măsuri pentru apărarea profesiei de avocat.

Pe această cale, în calitate de membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, urăm mult succes în atingerea tuturor obiectivelor din cadrul conferinței și de asemenea, numeroase realizări în activitatea tuturor avocaților!

                       

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 24.06.2021

Ultima actualizare: 24.06.2021 14:19

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Justiției Militare”

Începând cu anul 1919, data de 25 aprilie marchează „Ziua Justiției Militare”, punctul de plecare al celebrării reprezentându-l înființarea „Serviciului Contencios al Ministerului de Război”, prin Decretul-lege nr. 1625 semnat de regele Ferdinand, structură având ca principale obiective soluționarea multiplelor solicitări din sfera contenciosului juridic militar, apărarea intereselor legale ale armatei, precum şi elaborarea cadrului legislativ şi a regulamentelor necesare sistemului militar.

Instanțele militare, parte din cadrul puterii judecătorești, funcționează la fel ca și celelalte instanțe, specializarea acestora fiind în materia infracțiunilor săvârșite de militari.

Justiția militară are un rol primordial în consolidarea statului de drept, apărarea drepturilor şi libertăților cetățenilor, raportat la funcționarea structurilor militarizate şi a conduitelor de natura ilicitului penal ale personalului militar.

În calitate de membri aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii dorim profesioniștilor din domeniul justiţiei militare mult succes în activitate!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 25.04.2021

Ultima actualizare: 25.04.2021 08:51 Detalii

Ultima actualizare: 16.04.2021 15:14 Detalii

Domnii Victor Alistar şi Romeu Chelariu, reprezentanți ai societății civile în CSM, îşi exprimă profundul regret pentru încetarea din viaţă a domnului profesor univ. dr. Emil Molcuţ, un mare nume în mediul învățământului universitar care, prin pasiunea pentru cunoaşterea dreptului, a influențat nenumărate generații de studenți. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să îl odihnească!
București, 10 Martie 2021
Ultima actualizare: 10.03.2021 18:36

 

Mesaj al membrilor aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, cu ocazia

Zilei martirilor mărturisitori din închisorile comuniste

 

Data de 9 martie este ziua în care celebrăm jertfa celor pe care regimul comunist i-a reprimat sistematic pentru a înfrânge libertatea de conștiință şi pentru a crea omul de tip nou. Toate acestea cu nedreapta contribuție a justiţiei Republicii populare în care dreptul a fost subordonat ideologiilor vremelnice.

În vremurile actuale, mai mult ca oricând, cei care înfăptuiesc justiție, dar şi cei care tind să subordoneze dreptul rațiunilor de putere, trebuie să reflecteze la mesajul pe care istoria şi exemplul acestor martiri îl dau pentru datoria ce o avem faţă de societate, bazată pe justețe, echitate, morală şi Adevăr.

Exemplul martirilor mărturisitori din închisorile comuniste a reflectat conștiința noastră identitară dar a servit şi valorile universale ale umanității în societatea modernă. Martin Luther King[1] spunea „Susțin că o persoană care încalcă o lege pe care conștiința îi spune că este nedreaptă și care acceptă de bună voie pedeapsa cu închisoarea pentru a trezi conștiința comunității asupra nedreptății acesteia, exprimă în realitate cel mai înalt respect pentru lege”.

Dreptul nu trebuie şi nu are voie să fie instrument al puterii ci să subordoneze puterea față de societate. Anthony Kennedy[2] spunea că „legea este superioară și, prin urmare, obligă guvernul și pe toți oficialii săi”, ea trebuie să „respecte și să păstreze demnitatea, egalitatea și drepturile tuturor persoanelor” pentru că „trebuie să dezvolte și să mențină sisteme pentru a îndruma toate persoanele cu privire la drepturile lor și trebuie să le împuternicească să îndeplinească corect așteptările și să solicite remedierea plângerilor fără teama de pedeapsă sau represalii” ori de injustețe(n.n.).

În această realitate obiectivă, subiectivismul fiecăruia se cere a se subordona conștiinței. Sfântul  Augustin[3] a vorbit despre cele trei ipostaze ale conștiinței. Conștiința care este întâi un sfătuitor, apoi este un martor al faptelor noastre şi în cele din urmă este un judecător aspru şi mustrător pentru fiecare. Profesorul Ioan Alexandru a pus în contextul dreptului această paradigmă, în lucrarea sa „Despre sacralitatea dreptului”[4].

Poate pentru a da expresie celor învățate din pilda de conștiință a martirilor mărturisitori este bine să ne amintim ruga celor care au responsabilitatea puterii „Mă rog să fiu judecat cu măsura cu care am judecat”.

Victor ALISTAR

Romeu CHELARIU

București, 9 martie 2021

 

 

[1] Martin Luther King, Jr., “Letter from Birmingham Jail”, 1963

[2] Anthony Kennedy, Associate Justice, US Supreme Court, Address at the ABA Annual Convention, August 5, 2006

[3] Sf. Augustin (354-430 d.Chr),  în lucrarea sa “De Civitate Dei”

[4] Ioan Alexandru, Despre sacralitatea justiției, București, Editura Academiei Române, 2019

Ultima actualizare: 09.03.2021 13:48 Detalii

București, 20.02.2021

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei mondiale a Justiției Sociale”

 

Anual, data de 20 februarie reprezintă celebrarea “Zilei mondiale a Justiției Sociale”, scopul principal fiind acela de a promova egalitatea între oameni, precum și de a elimina orice barieră bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală și în general, orice alte criterii ar face obiectul unei discriminări.

Termenul de “justiție socială” a fost adus în discuție pentru prima dată de cărturarul italian Luigi Taparelli (1793-1862), acesta fiind și cel care a elaborat principiul subsidiarității, ca parte a teoriei sale de drept natural a ordinii sociale.

Ziua de referință a fost stabilită în cadrul celei de-a 63-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, eveniment ce a avut loc în data de 26 noiembrie 2007, urmând ca la data de 10 iunie 2008, Organizația Mondială a Muncii să adopte Declarația privind justiția socială, aceasta vizând o uniformizare globală bazată pe principiul echitabilității.

Conceptul de “justiție socială” desemnează modul în care trebuie aplicată justiția în societatea organizată în cadrul democrației constituționale, în relația cu clasele sociale existente și se referă la faptul că fiecare cetățean trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități, de aici emanând obligativitatea instituțiilor fundamentale ale statului de a asigura bunăstarea, echilibrul și garantarea egalității în drepturi tuturor membrilor societății, indiferent de clasa socială din care provin, așa cum prevăd și normele imperative ale Constituției care reglementează drepturile și libertățile fundamentale, dar și egalitatea în drepturi, fără privilegii și fără discriminări.

În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, încurajăm și susținem echilibrul rațional și decizional din partea tuturor instituțiilor și autorităților care au ca principal scop garantarea calității serviciilor publice aflate în slujba societății.

La mulți ani “Justiției Sociale”!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 

Ultima actualizare: 20.02.2021 08:37

București, 09.12.2020

           

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia „Zilei Internaționale Anticorupție”

           

Ziua Internațională Anticorupție este celebrată anual la data de 9 decembrie după ce, în urmă cu 17 ani, mai exact la data de 31 octombrie 2003, din necesitatea de stopare și eradicare a corupției, un fenomen cu efecte deosebit de negative la nivel global, Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, la care inclusiv România a devenit parte semnatară în data de 9 decembrie 2003, ratificând-o ulterior prin Legea nr. 365/2004.

Principalele obiective ale Convenției vizează întărirea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, promovarea integrității și asumării în sectorul public, cooperarea internațională în lupta împotriva corupției, precum și susținerea valorilor etice ale democrației și justiției, fără a se periclita principiile statului de drept din cadrul societății contemporane.

Măsurile descrise în cuprinsul Convenției se adresează deopotrivă sectorului public cât şi sectorului privat, incluzând astfel modele de politici publice preventive, cum ar fi înființarea de organisme anticorupție şi implicarea organizațiilor non-guvernamentale şi comunitare în lupta împotriva acestui fenomen care subminează democrația, produce instabilitate si afectează întreaga societate din punct de vedere economic.

Justiția reprezintă unul dintre principalii piloni de susținere în lupta împotriva corupției din cadrul unei societăți, fapt pentru care independența acesteia trebuie garantată și respectată în totalitate, indiferent de orice voință contrară.

În acest context, suntem constant preocupați de realizarea oricărui obiectiv care să conducă la înlăturarea corupției atât în înfăptuirea actului de justiție cât şi în administrarea sistemului judiciar, astfel încât justiția să reprezinte un serviciu public aflat în slujba societății și nu a unor interese private sau de altă natură.

Societatea așteaptă ca sancționarea judiciară a corupției sau a comportamentelor lipsite de integritate să fie realizată cu imparțialitate, obiectivitate, egală măsură şi să nu permită abuzuri sau mușamalizări în cauzele gestionate de autoritățile judiciare.

De asemenea, trebuie reamintit că tot corupție este orice formă de deturnare a organelor judiciare de la misiunea lor şi orice formă de exercitare a atribuțiilor şi puterii încredințate pentru interese private şi/sau de grup. Pe lângă mită, vulnerabilitățile care pot afecta sistemul de administrare a justiţiei se referă şi la conflicte de interese, incompatibilități, realizarea arbitrară a atribuțiilor privind cariera magistraților sau organizarea instituțională, opacitatea instituțională, subiectivismul decizional în considerarea persoanelor, subordonarea voinței legii față de voința proprie a celor chemați să o garanteze şi să o aplice.

Integritatea în funcțiile publice înseamnă caracter individual şi exercitarea puterii sub conștiința morală a legii, onestitate şi bună credință în servirea interesului public, deschidere, dialog şi responsabilitate.

Acestea sunt jaloane pe care membrii societății civile consideră că C.S.M. şi le dorește în activitatea sa proprie, precum şi ca rigoare pentru activitatea profesională a tuturor magistraților. 

La mulți ani de „Ziua Internațională Anticorupție” tuturor celor care promovează valorile integrității publice!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Ultima actualizare: 09.12.2020 15:21

București, 08.12.2020

           

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Constituției României”

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.

La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum şi garantarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătoreşti, au obligația să își exercite activităţile specifice având la bază interesele persoanelor, precum şi respectul profund pentru garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele şi formele prevăzute de Constituție.     

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor şi a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință şi stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorităţi judecătoreşti nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism şi protecționism, dând eficiență principiilor şi dispozițiilor constituționale.

Orice forma de retorsiune directă sau indirectă împotriva membrilor aleși ai CSM care nu sunt magistrați, ca urmare a opiniilor şi acțiunilor lor, este de natură să delegitimeze Consiliul de rolul său de autoreglare a sistemului judiciar îndeplinit sub supravegherea şi cu participarea reprezentanților societății, afectând arhitectura constituțională astfel cum a fost aceasta revizuită prin referendum național în octombrie 2003.

Anul 2021 este anul în care legile justiţiei vor face din nou obiectul examinării legiuitorului, sens în care sunt imperativ necesare reflectarea echilibrelor şi principiilor constituționale, amintite mai sus, sub cel puțin două aspecte:

  1. pentru păstrarea separării carierelor şi dat fiind faptul că secțiile au competenţa constituțională exclusivă doar în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților [art. 134(2)] iar celelalte competențe ale Consiliului se organizează prin legea sa organică [art. 134(4)] este necesară consolidarea prevederilor referitoare la analiza şi redactarea proiectelor de hotărâri în cadrul comisiilor permanente de specialitate cu participarea efectivă a reprezentanților societății civile şi a membrilor de drept;
  2. păstrarea tuturor obligațiilor de transparență internă şi externă ale Consiliului şi întărirea lor pentru a garanta că atribuțiile acestuia nu se îndeplinesc discreționar sau conjunctural cu privire la problemele soluționate.

Independența justiţiei este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală şi în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 08.12.2020

Ultima actualizare: 09.12.2020 09:23

București, 01.12.2020

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Naționale a României”

Data de 1 decembrie reprezintă sărbătoarea de suflet a tuturor românilor, marcând ziua în care s-a înfăptuit Marea Unire, un eveniment cu o deosebită importanță pentru țară, motiv pentru care, în anul 1990 aceasta a fost desemnată Ziua Națională a României.

Este momentul în care trebuie să ne amintim de jertfa celor care au făcut posibilă îndeplinirea unui ideal national, ghidați de aspirația spre unitate, libertate și un viitor mai bun pentru întreaga națiune.

Această sărbătoare nu este doar un moment în care privim cu apreciere și mândrie la trecutul nostru istoric, ci reprezintă totodată un prilej de a ne ancora mai bine în realitatea unei democrații mult dorite de înaintașii noștri și de a ne conecta mai puternic la o societate aflată în continuă schimbare.

Privind la contextul actualei pandemii, este o perioadă dificilă pentru toți, dar românii întotdeauna au dat dovadă de rezistență, curaj și ambiție, demonstrând că situațiile critice pot fi depășite într-un final doar cu răbdare și voință de reușită.

Pentru că dreptatea și adevărul reprezintă virtuți fără de care o societate nu poate exista, în calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, dorim să asigurăm cetățenii că demarăm toate demersurile necesare la nivelul instituției pentru a îmbunătăți activitatea sistemului judiciar și transparența instituțională, specifică unui serviciu public aflat în slujba societății.

Acest demers este unul susținut pentru noi, indiferent de opozițiile, obstacolele sau presiunile la care suntem supuși, pentru că el reflectă dorința legitimă a societății și depășește cu mult protecționismul de breaslă sau conjuncturile politice trecătoare. România Mare nu este doar o realitate teritorială, ci trebuie să fie o realitate a dezvoltării societății românești bazată pe justiție și echitate, valori ce pot fi asigurate doar de instituții democratice și transparente.

Doar ca o privire retrospectivă, să ne amintim că justiția după Primul Război Mondial și Marea Unire a avut performanța de a opera cu două sisteme timp de 3 ani și că prin efortul comun al curților de apel s-a reușit în numai 2 ani unificarea practicii judiciare pentru toate teritoriile reunite, iar după al Doilea Război Mondial tot justiția (anexă a Securității) a fost cea care s-a constituit într-un instrument eficace de distrugere a drepturilor și libertăților cetățenești. Este momentul să ne întrebăm care este voința și direcția pe care justiția și-o asumă, precum și responsabilitatea ei în fața societății. 

La mulți ani tuturor românilor, la mulți ani România!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 01.12.2020

Ultima actualizare: 01.12.2020 07:59

Mergi la începutul paginii
Conceptul grafic al site-ului a fost cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 - cod MySMIS2014 + 118765/SIPOCA 454
Pagina proiectului www.poca.ro