Skip Navigation Links
Caută în site Caută

Comunicate societatea civilă CSM

Domnii Victor Alistar şi Romeu Chelariu, reprezentanți ai societății civile în CSM, îşi exprimă profundul regret pentru încetarea din viaţă a domnului profesor univ. dr. Emil Molcuţ, un mare nume în mediul învățământului universitar care, prin pasiunea pentru cunoaşterea dreptului, a influențat nenumărate generații de studenți. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să îl odihnească!
București, 10 Martie 2021
Ultima actualizare: 10.03.2021 18:36

 

Mesaj al membrilor aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, cu ocazia

Zilei martirilor mărturisitori din închisorile comuniste

 

Data de 9 martie este ziua în care celebrăm jertfa celor pe care regimul comunist i-a reprimat sistematic pentru a înfrânge libertatea de conștiință şi pentru a crea omul de tip nou. Toate acestea cu nedreapta contribuție a justiţiei Republicii populare în care dreptul a fost subordonat ideologiilor vremelnice.

În vremurile actuale, mai mult ca oricând, cei care înfăptuiesc justiție, dar şi cei care tind să subordoneze dreptul rațiunilor de putere, trebuie să reflecteze la mesajul pe care istoria şi exemplul acestor martiri îl dau pentru datoria ce o avem faţă de societate, bazată pe justețe, echitate, morală şi Adevăr.

Exemplul martirilor mărturisitori din închisorile comuniste a reflectat conștiința noastră identitară dar a servit şi valorile universale ale umanității în societatea modernă. Martin Luther King[1] spunea „Susțin că o persoană care încalcă o lege pe care conștiința îi spune că este nedreaptă și care acceptă de bună voie pedeapsa cu închisoarea pentru a trezi conștiința comunității asupra nedreptății acesteia, exprimă în realitate cel mai înalt respect pentru lege”.

Dreptul nu trebuie şi nu are voie să fie instrument al puterii ci să subordoneze puterea față de societate. Anthony Kennedy[2] spunea că „legea este superioară și, prin urmare, obligă guvernul și pe toți oficialii săi”, ea trebuie să „respecte și să păstreze demnitatea, egalitatea și drepturile tuturor persoanelor” pentru că „trebuie să dezvolte și să mențină sisteme pentru a îndruma toate persoanele cu privire la drepturile lor și trebuie să le împuternicească să îndeplinească corect așteptările și să solicite remedierea plângerilor fără teama de pedeapsă sau represalii” ori de injustețe(n.n.).

În această realitate obiectivă, subiectivismul fiecăruia se cere a se subordona conștiinței. Sfântul  Augustin[3] a vorbit despre cele trei ipostaze ale conștiinței. Conștiința care este întâi un sfătuitor, apoi este un martor al faptelor noastre şi în cele din urmă este un judecător aspru şi mustrător pentru fiecare. Profesorul Ioan Alexandru a pus în contextul dreptului această paradigmă, în lucrarea sa „Despre sacralitatea dreptului”[4].

Poate pentru a da expresie celor învățate din pilda de conștiință a martirilor mărturisitori este bine să ne amintim ruga celor care au responsabilitatea puterii „Mă rog să fiu judecat cu măsura cu care am judecat”.

Victor ALISTAR

Romeu CHELARIU

București, 9 martie 2021

 

 

[1] Martin Luther King, Jr., “Letter from Birmingham Jail”, 1963

[2] Anthony Kennedy, Associate Justice, US Supreme Court, Address at the ABA Annual Convention, August 5, 2006

[3] Sf. Augustin (354-430 d.Chr),  în lucrarea sa “De Civitate Dei”

[4] Ioan Alexandru, Despre sacralitatea justiției, București, Editura Academiei Române, 2019

Ultima actualizare: 09.03.2021 13:48 Detalii

București, 20.02.2021

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei mondiale a Justiției Sociale”

 

Anual, data de 20 februarie reprezintă celebrarea “Zilei mondiale a Justiției Sociale”, scopul principal fiind acela de a promova egalitatea între oameni, precum și de a elimina orice barieră bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală și în general, orice alte criterii ar face obiectul unei discriminări.

Termenul de “justiție socială” a fost adus în discuție pentru prima dată de cărturarul italian Luigi Taparelli (1793-1862), acesta fiind și cel care a elaborat principiul subsidiarității, ca parte a teoriei sale de drept natural a ordinii sociale.

Ziua de referință a fost stabilită în cadrul celei de-a 63-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, eveniment ce a avut loc în data de 26 noiembrie 2007, urmând ca la data de 10 iunie 2008, Organizația Mondială a Muncii să adopte Declarația privind justiția socială, aceasta vizând o uniformizare globală bazată pe principiul echitabilității.

Conceptul de “justiție socială” desemnează modul în care trebuie aplicată justiția în societatea organizată în cadrul democrației constituționale, în relația cu clasele sociale existente și se referă la faptul că fiecare cetățean trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități, de aici emanând obligativitatea instituțiilor fundamentale ale statului de a asigura bunăstarea, echilibrul și garantarea egalității în drepturi tuturor membrilor societății, indiferent de clasa socială din care provin, așa cum prevăd și normele imperative ale Constituției care reglementează drepturile și libertățile fundamentale, dar și egalitatea în drepturi, fără privilegii și fără discriminări.

În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, încurajăm și susținem echilibrul rațional și decizional din partea tuturor instituțiilor și autorităților care au ca principal scop garantarea calității serviciilor publice aflate în slujba societății.

La mulți ani “Justiției Sociale”!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 

Ultima actualizare: 20.02.2021 08:37

București, 09.12.2020

           

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia „Zilei Internaționale Anticorupție”

           

Ziua Internațională Anticorupție este celebrată anual la data de 9 decembrie după ce, în urmă cu 17 ani, mai exact la data de 31 octombrie 2003, din necesitatea de stopare și eradicare a corupției, un fenomen cu efecte deosebit de negative la nivel global, Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, la care inclusiv România a devenit parte semnatară în data de 9 decembrie 2003, ratificând-o ulterior prin Legea nr. 365/2004.

Principalele obiective ale Convenției vizează întărirea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, promovarea integrității și asumării în sectorul public, cooperarea internațională în lupta împotriva corupției, precum și susținerea valorilor etice ale democrației și justiției, fără a se periclita principiile statului de drept din cadrul societății contemporane.

Măsurile descrise în cuprinsul Convenției se adresează deopotrivă sectorului public cât şi sectorului privat, incluzând astfel modele de politici publice preventive, cum ar fi înființarea de organisme anticorupție şi implicarea organizațiilor non-guvernamentale şi comunitare în lupta împotriva acestui fenomen care subminează democrația, produce instabilitate si afectează întreaga societate din punct de vedere economic.

Justiția reprezintă unul dintre principalii piloni de susținere în lupta împotriva corupției din cadrul unei societăți, fapt pentru care independența acesteia trebuie garantată și respectată în totalitate, indiferent de orice voință contrară.

În acest context, suntem constant preocupați de realizarea oricărui obiectiv care să conducă la înlăturarea corupției atât în înfăptuirea actului de justiție cât şi în administrarea sistemului judiciar, astfel încât justiția să reprezinte un serviciu public aflat în slujba societății și nu a unor interese private sau de altă natură.

Societatea așteaptă ca sancționarea judiciară a corupției sau a comportamentelor lipsite de integritate să fie realizată cu imparțialitate, obiectivitate, egală măsură şi să nu permită abuzuri sau mușamalizări în cauzele gestionate de autoritățile judiciare.

De asemenea, trebuie reamintit că tot corupție este orice formă de deturnare a organelor judiciare de la misiunea lor şi orice formă de exercitare a atribuțiilor şi puterii încredințate pentru interese private şi/sau de grup. Pe lângă mită, vulnerabilitățile care pot afecta sistemul de administrare a justiţiei se referă şi la conflicte de interese, incompatibilități, realizarea arbitrară a atribuțiilor privind cariera magistraților sau organizarea instituțională, opacitatea instituțională, subiectivismul decizional în considerarea persoanelor, subordonarea voinței legii față de voința proprie a celor chemați să o garanteze şi să o aplice.

Integritatea în funcțiile publice înseamnă caracter individual şi exercitarea puterii sub conștiința morală a legii, onestitate şi bună credință în servirea interesului public, deschidere, dialog şi responsabilitate.

Acestea sunt jaloane pe care membrii societății civile consideră că C.S.M. şi le dorește în activitatea sa proprie, precum şi ca rigoare pentru activitatea profesională a tuturor magistraților. 

La mulți ani de „Ziua Internațională Anticorupție” tuturor celor care promovează valorile integrității publice!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Ultima actualizare: 09.12.2020 15:21

București, 08.12.2020

           

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Constituției României”

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.

La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum şi garantarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătoreşti, au obligația să își exercite activităţile specifice având la bază interesele persoanelor, precum şi respectul profund pentru garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele şi formele prevăzute de Constituție.     

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor şi a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință şi stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorităţi judecătoreşti nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism şi protecționism, dând eficiență principiilor şi dispozițiilor constituționale.

Orice forma de retorsiune directă sau indirectă împotriva membrilor aleși ai CSM care nu sunt magistrați, ca urmare a opiniilor şi acțiunilor lor, este de natură să delegitimeze Consiliul de rolul său de autoreglare a sistemului judiciar îndeplinit sub supravegherea şi cu participarea reprezentanților societății, afectând arhitectura constituțională astfel cum a fost aceasta revizuită prin referendum național în octombrie 2003.

Anul 2021 este anul în care legile justiţiei vor face din nou obiectul examinării legiuitorului, sens în care sunt imperativ necesare reflectarea echilibrelor şi principiilor constituționale, amintite mai sus, sub cel puțin două aspecte:

  1. pentru păstrarea separării carierelor şi dat fiind faptul că secțiile au competenţa constituțională exclusivă doar în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților [art. 134(2)] iar celelalte competențe ale Consiliului se organizează prin legea sa organică [art. 134(4)] este necesară consolidarea prevederilor referitoare la analiza şi redactarea proiectelor de hotărâri în cadrul comisiilor permanente de specialitate cu participarea efectivă a reprezentanților societății civile şi a membrilor de drept;
  2. păstrarea tuturor obligațiilor de transparență internă şi externă ale Consiliului şi întărirea lor pentru a garanta că atribuțiile acestuia nu se îndeplinesc discreționar sau conjunctural cu privire la problemele soluționate.

Independența justiţiei este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală şi în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 08.12.2020

Ultima actualizare: 09.12.2020 09:23

București, 01.12.2020

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Naționale a României”

Data de 1 decembrie reprezintă sărbătoarea de suflet a tuturor românilor, marcând ziua în care s-a înfăptuit Marea Unire, un eveniment cu o deosebită importanță pentru țară, motiv pentru care, în anul 1990 aceasta a fost desemnată Ziua Națională a României.

Este momentul în care trebuie să ne amintim de jertfa celor care au făcut posibilă îndeplinirea unui ideal national, ghidați de aspirația spre unitate, libertate și un viitor mai bun pentru întreaga națiune.

Această sărbătoare nu este doar un moment în care privim cu apreciere și mândrie la trecutul nostru istoric, ci reprezintă totodată un prilej de a ne ancora mai bine în realitatea unei democrații mult dorite de înaintașii noștri și de a ne conecta mai puternic la o societate aflată în continuă schimbare.

Privind la contextul actualei pandemii, este o perioadă dificilă pentru toți, dar românii întotdeauna au dat dovadă de rezistență, curaj și ambiție, demonstrând că situațiile critice pot fi depășite într-un final doar cu răbdare și voință de reușită.

Pentru că dreptatea și adevărul reprezintă virtuți fără de care o societate nu poate exista, în calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, dorim să asigurăm cetățenii că demarăm toate demersurile necesare la nivelul instituției pentru a îmbunătăți activitatea sistemului judiciar și transparența instituțională, specifică unui serviciu public aflat în slujba societății.

Acest demers este unul susținut pentru noi, indiferent de opozițiile, obstacolele sau presiunile la care suntem supuși, pentru că el reflectă dorința legitimă a societății și depășește cu mult protecționismul de breaslă sau conjuncturile politice trecătoare. România Mare nu este doar o realitate teritorială, ci trebuie să fie o realitate a dezvoltării societății românești bazată pe justiție și echitate, valori ce pot fi asigurate doar de instituții democratice și transparente.

Doar ca o privire retrospectivă, să ne amintim că justiția după Primul Război Mondial și Marea Unire a avut performanța de a opera cu două sisteme timp de 3 ani și că prin efortul comun al curților de apel s-a reușit în numai 2 ani unificarea practicii judiciare pentru toate teritoriile reunite, iar după al Doilea Război Mondial tot justiția (anexă a Securității) a fost cea care s-a constituit într-un instrument eficace de distrugere a drepturilor și libertăților cetățenești. Este momentul să ne întrebăm care este voința și direcția pe care justiția și-o asumă, precum și responsabilitatea ei în fața societății. 

La mulți ani tuturor românilor, la mulți ani România!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 01.12.2020

Ultima actualizare: 01.12.2020 07:59

       București, 23.10.2020

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Europene a Justiției Civile”

Anual, data de 25 octombrie vizează celebrarea „Zilei Europene a Justiției Civile”, ocazie oportună pentru a aminti tuturor cetățenilor că întregul sistem judiciar funcționează în slujba acestora și că drepturile garantate la nivel european și național reprezintă unul dintre obiectivele principale pentru toate instituțiile aparținând puterii judecătorești.

În prezent, există un constant proces de schimbare, în vederea îmbunătățirii tuturor ariilor de drept, urmare a necesității de evoluție, remarcându-se totodată o creștere a complexității procedurilor și normelor judiciare. În acest context, instituțiile din sistemul judiciar, sunt chemate să manifeste un real interes pentru sporirea gradului de transparență instituțională astfel încât să se faciliteze liberul acces la justiție tuturor cetățenilor.

Credibilitatea în justiție reprezintă o chestiune de strictă actualitate atât în Uniunea Europeană cât și la nivel naţional, astfel încât considerăm că se impune din partea tuturor reprezentanților sistemului judiciar respectarea principiilor care au la bază rațiunea, responsabilitatea și corectitudinea în raport cu întreaga societate.

Apreciem că justiția civilă din România, raportată la standardele și valorile justiției europene, poate contribui, în mod decisiv, la restaurarea fundamentului drepturilor individuale ale cetățenilor, inclusiv la prevenirea și controlul violenței de limbaj, stării conflictuale și în general a tuturor faptelor dăunătoare întregii societăți. Spre exemplu violența în scoli[1].

Urăm un călduros „La mulți ani” tuturor profesioniștilor dreptului: avocaţi, executori, notari, magistrați, grefieri, consilieri juridici și dorim cetățenilor să aibă parte de o justiţie dreaptă, echitabilă şi responsabilă pentru a căpăta deplină încredere în justiție!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile:

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 23.10.2020
Ultima actualizare: 23.10.2020 08:56

                                        București, 21.10.2020

COMUNICAT DE PRESĂ

al membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la prevenirea și controlul violenței în școli

 

România se confruntă din ce în ce mai des cu un fenomen deosebit de negativ în mediul școlar, denumit “bullying”, așa cum este definit în Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, fenomen care a luat amploare într-un mod exponențial și a fost adus la cunoștința cetățenilor, mai ales prin intermediul mass-media.

Potrivit definiției din legea sus menționată, “Bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale". În același context, precizăm în mod expres că, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, sunt interzise cinci forme de abuz asupra copilului, respectiv fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic.

Întregul sistem judiciar este garantul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor în cadrul democrației constituționale iar în consecință, organele judiciare nu se pot deroba de răspunderea aplicării sancțiunilor care au ca principal scop prevenirea și controlul violenței în unitățile școlare iar procedurile de investigare a acestor cazuri, cu prioritate trebuie să fie axate pe victime. Studiile criminologice arată pe de o parte că efectele agresiunilor sunt pe termen lung pentru victime, iar pe de altă parte că atunci când aceste fapte sunt săvârșite de minori, adeseori aceștia sunt victime la rândul lor ale unui mediu familial neglijent sau chiar violent. Percepția societății este aceea că de cele mai multe ori aceste situații sunt bagatelizate de agenții legii și tratate ca subiecte derizorii în loc să fie înțeleasă cu adevărat amploarea acestui fenomen și caracterul distructiv pentru generațiile viitoare și siguranța societății. O atenție specială trebuie dată remedierii traumelor individuale create de bulling.

Cu privire la această situație care vizează reale probleme pentru întreaga societate, a fost elaborat și inserat în circuitul institutional, un nou plan de acțiune, având ca principale obiective sporirea gradului de siguranță a elevilor și cadrelor didactice dar și combaterea delicvenței juvenile din mediul învățământului preuniversitar.

Pe această cale, în calitate de membri aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, apreciem și salutăm înființarea noii structuri “Poliția Siguranță Școlară” care și-a început activitatea în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (I.G.P.R.) începând cu data de 14 septembrie 2020, odată cu debutul noului an școlar și urăm succes tuturor entităților implicate în realizarea obiectivelor propuse!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

                                                            Dată publicare: 21.10.2020
Ultima actualizare: 21.10.2020 11:29

București 04.07.2020

 

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de „Ziua justiției”

 

 

Începând cu anul 1994, în prima duminică a lunii iulie, în România, este celebrată anual „Ziua justiției”. Această zi de sărbătoare ne amintește de necesitatea și importanța pe care o are înfăptuirea justiției cu fermitate și imparțialitate, în cadrul unei societăți moderne și democrate, în contextul unui stat de drept în care nimeni nu este mai presus de lege. Justiția are la bază adevărul și dreptatea, noțiuni inerente naturii umane, fără de care nu se poate lua în considerare un echilibru în cadrul existenței unei societăți.

Cu ocazia acestui moment de sărbătoare pentru profesiile juridice, membrii societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii transmit un mesaj tuturor profesioniștilor dreptului - magistrați, avocați, executori, notari, consilieri juridici, grefieri şi cadre didactice din învățământul superior care formează viitorii slujitori ai dreptului - de felicitare şi îndemn de a pune adevărul, dreptatea și rigoarea profesională în valoare pentru a sprijini nevoile societății. Reiteram că în centrul actului de justiție se află omul şi nevoia sa legitimă de dreptate şi echitate.

Justiția nu este nici ea scutită de fenomenele care afectează societatea. Justiția, ca și societatea, este măcinată de polarizare, de o scădere a culturii dialogului, de o negare a pluralismului de gândire, ceea ce o afectează în misiunea sa vocațională. Acceptarea deschisă a criticilor constructive ca fundament a dialogului între justițieși societate, abandonarea reflexelor de castă precum și abandonarea respingerii a priori a solicitărilor societății sunt esențiale pentru  misiunea justiției și expresia capacității de înțelegere a poziției de serviciu public vital pe care aceasta îl are.

Exprimăm dorința cu care rezonează milioane de cetățeni, ca înfăptuirea justiției să răspundă, în principal, următoarelor deziderate:

  • garantarea aplicării nediferențiată a legii
  • respectarea la cel mai înalt nivel a drepturilor omului şi libertăților cetățenești
  • furnizarea justiției ca serviciu public la cele mai înalte standarde de calitate
  • obiectivitate şi imparțialitate ideologică
  • onestitate şi respect profund pentru membri societății
  • practica judiciară unitară şi predictibilă

Toate acestea vor face ca încrederea în justiție să crească cu recâștigarea și reconsolidarea respectului de care profesioniștii dreptului trebuie să se bucure din partea societății.

Membrii societăţii civile asigură opinia publică că vor continua să acţioneze cu bună credinţă şi stăruinţă, pentru ca vocea societăţii să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc.

Urăm tuturor profesioniștilor dreptului împlinire, satisfacție, şi linişte de conştiinţă în desfăşurarea activităţilor lor profesionale. La multi ani cu ocazia „Zilei justiției”!

 

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile:

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

 

                                                            Dată publicare: 04.07.2020

Ultima actualizare: 04.07.2020 09:32

București 27.04.2020

Precizări cu privire la poziția reprezentanților societății civile în CSM

referitoare la întârzierile la motivare a hotărârilor judecătoreşti

 

Analizând reacțiile pe care comunicatul nostru din 23 aprilie le-a avut, facem următoarele precizări:

  1. Comunicatul nu are şi nu a avut în vedere toți magistrații, ci doar pe aceia care au întârzieri la redactare. Generalizarea conținutului unui mesaj pentru a respinge o problema reală nu este nici benefică şi nici nu are ca rezultat ameliorarea situației în care există evident întârzieri la redactare.
  2. Faptul că această problemă este una de sistem reiese pe de o parte din datele rapoartelor de bilanț de la începutul anului 2020, iar pe de altă parte prin impactul asupra situației generale pe care cazurile de întârzieri le au asupra indicatorilor de calitate a justiţiei ca serviciu public la nivelul instanțelor. Percepția pe care o au justițiabilii asupra realității este din perspectiva experienței lor, indiferent dacă la celelalte complete motivările se dau cu întârzieri mici sau fără întârzieri.
  3. În comunicat nu s-au prezentat cazuri concrete dată fiind natura lui de semnal de alarmă care nu presupune sesizări disciplinare, ci un apel pentru a se utiliza această perioadă pentru soluționarea unor asemenea situații. A fost foarte clar exprimată opinia noastră referitoare la faptul că numai în măsura în care se vor perpetua şi după această perioadă, cazurile individuale vor putea face obiect de analiză. De altfel, publicarea datelor statistice nu ar fi în sine relevantă fără analiza circumstanțelor pe grade de jurisdicție.
  4. Membrii CSM reprezentanți ai societății civile au în mod specific şi alte atribuții dat fiind că aceștia nu participă la secțiile Consiliului, însă ei reprezintă beneficiarii serviciului public de justiție şi așteptările acestora de la funcționarea autorității judecătoreşti.

Membrii CSM reprezentanți ai societății civile au dat un sprijin constant pentru ameliorarea cauzelor care duc la disfuncții ale sistemului de justiție, astfel au propus şi inițiat un proiect al CSM privind eliminarea factorilor care conduc la aglomerarea instanțelor judecătoreşti şi care are ca obiectiv:

  1. Reducerea impactului deficiențelor de reglementare ca sursă generatoare de un număr mare de litigii;
  2. Reducerea cauzelor repetitive pe rolul instanțelor care adiționează volumul de activitate
  3. Îmbunătățirea modalităților normative de tratare a acestor situații prin instituţii noi de procedură civilă şi prin extinderea mecanismelor de soluţionare alternativă a disputelor.

Semnalarea disfuncțiilor administrative la nivelul sistemului judiciar şi sublinierea obligativității termenelor la care sunt îndrituiți justițiabili reprezintă o obligație pentru reprezentanții societății civile în CSM şi nu pot constitui sub nici o circumstanță încălcarea independenței magistraților sau a sistemului judiciar şi nici intervenție în cauze concrete, ci doar o solicitare legitimă.

Victor Alistar şi Romeo Chelariu

Membri CSM, Reprezentanții ai societății civile

Ultima actualizare: 27.04.2020 18:09 Detalii

Mergi la începutul paginii
Conceptul grafic al site-ului a fost cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 - cod MySMIS2014 + 118765/SIPOCA 454
Pagina proiectului www.poca.ro