MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Constituției României”

București, 08.12.2020

           

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Constituției României”

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.

La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum şi garantarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătoreşti, au obligația să își exercite activităţile specifice având la bază interesele persoanelor, precum şi respectul profund pentru garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele şi formele prevăzute de Constituție.     

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor şi a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință şi stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorităţi judecătoreşti nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism şi protecționism, dând eficiență principiilor şi dispozițiilor constituționale.

Orice forma de retorsiune directă sau indirectă împotriva membrilor aleși ai CSM care nu sunt magistrați, ca urmare a opiniilor şi acțiunilor lor, este de natură să delegitimeze Consiliul de rolul său de autoreglare a sistemului judiciar îndeplinit sub supravegherea şi cu participarea reprezentanților societății, afectând arhitectura constituțională astfel cum a fost aceasta revizuită prin referendum național în octombrie 2003.

Anul 2021 este anul în care legile justiţiei vor face din nou obiectul examinării legiuitorului, sens în care sunt imperativ necesare reflectarea echilibrelor şi principiilor constituționale, amintite mai sus, sub cel puțin două aspecte:

  1. pentru păstrarea separării carierelor şi dat fiind faptul că secțiile au competenţa constituțională exclusivă doar în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților [art. 134(2)] iar celelalte competențe ale Consiliului se organizează prin legea sa organică [art. 134(4)] este necesară consolidarea prevederilor referitoare la analiza şi redactarea proiectelor de hotărâri în cadrul comisiilor permanente de specialitate cu participarea efectivă a reprezentanților societății civile şi a membrilor de drept;
  2. păstrarea tuturor obligațiilor de transparență internă şi externă ale Consiliului şi întărirea lor pentru a garanta că atribuțiile acestuia nu se îndeplinesc discreționar sau conjunctural cu privire la problemele soluționate.

Independența justiţiei este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală şi în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 08.12.2020

Dată publicare: 08.12.2020

Mergi la începutul paginii
Conceptul grafic al site-ului a fost cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 - cod MySMIS2014 + 118765/SIPOCA 454
Pagina proiectului www.poca.ro