CSM

 

 

CABINET PREŞEDINTE

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)


25 ianuarie 2017

 

 

Declaraţie de presă referitoare la reacţia CSM faţă de Raportul CE privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV, publicat la data de 25 ianuarie 2017

 

 

Ř  Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii apreciază ca fiind obiectiv  modul în care raportul reflectă evoluțiile înregistrate de România în ceea ce privește activitățile monitorizate în cadrul acestui mecanism, în special pe aspectele referitoare la activitatea sistemului judiciar şi a Consiliului Superior al Magistraturii, ca parte a autorității judecătorești.

 

Ř  Consiliul consideră că evoluţiile sunt consemnate  într-o dimensiune realistă, iar în ceea ce privește analiza de ansamblu, pentru perioada de 10 ani de la momentul stabilirii criteriilor de referinţă,  aprecierile conţinute în raport privind  constanţa progreselor  înregistrate reprezintă indicii ale sustenabilităţii procesului de reformă a sistemului judiciar.

 

Ř  Referindu-se la activitatea CSM, analiza retrospectivă a Comisiei Europene evidențiază progresele realizate cu privire la independența sistemului judiciar și reforma judiciară.

 

Sunt menționate/notate în acest sens:

§  Accentul pus de Consiliu, ulterior anului 2012, în ceea ce priveşte protejarea independenţei justiţiei şi a bunei reputaţii, independenţei şi imparţialităţii magistraţilor, lucrând mai susţinut şi cu o încredere sporită, raportul concluzionând în sensul că procedura în vigoare din 2012 prin cercetările Inspecţiei Judiciare, deciziile Plenului şi comunicatele de presă este bine conturată.

§  Rigurozitatea procedurii de intrare în magistratură, cu rol important în ceea ce priveşte independenţa, precum şi profesionalismul magistraţilor. A fost remarcat faptul că, urmare recomandărilor MCV, au fost implementate proceduri mai robuste cu privire la admiterea în magistratură sau promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar intrarea în profesie s-a făcut în special prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. A fost remarcată de asemenea formarea magistraţilor, programa de formare continuând să fie îmbunătăţită şi adaptată nevoilor sistemului.

§  Referitor la numirile în funcţii cheie, a fost subliniată importanţa transparenţei procedurilor, acestea trebuind bazate pe criterii de meritocraţie pentru a oferi un leadership robust şi lipsit de orice influenţă politică.

§  Modernizarea legislaţiei a avut loc prin schimbarea celor patru coduri, această reformă majoră fiind aproape finalizată. Însă nevoia realizări unor schimbări logistice şi structurale în instanţe a condus la amânări succesive în ceea ce priveşte intrarea în vigoare a unor dispoziţii ale Codului de procedură civilă, fapt ce determină reluarea de către Comisia Europeană a recomandării ca Guvernul şi CSM să elaboreze un plan prin care să asigure implementarea acestora.

§  În ceea ce priveşte jurisprudenţa neunitară, s-a observat o mai mare utilizare şi eficacitate a instrumentelor legale de unificarea practicii de la intrarea în vigoare a noilor coduri, dar şi eforturile CSM şi INM, alături de cele ale ICCJ, PICCJ şi ale preşedinţilor curţilor de apel. Publicarea jurisprudenţei prin intermediul ROLII a contribuit la rândul său la unificarea jurisprudenţei.

§  Referitor la reformele structurale  aflate în responsabilitatea CSM şi MJ, analiza efectuată de Comisia Europeană menţionează  că pe baza raportului privind Analiza funcţională a sistemului judiciar şi a Volumului optim de lucru a fost elaborată Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020 şi planul pentru implementare, a căror implementare va fi sprijinită prin împrumuturi ale UE şi ale Băncii Mondiale.

§  În acord cu recomandările MCV, CSM a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa decizională (ex. eforturi pentru îmbunătăţirea comunicării, îmbunătăţirea website-ului, publicarea hotărârilor CSM, inclusiv în domeniul disciplinar, transmiterea în direct a şedinţelor). În 2012 a fost adoptată Strategia pentru integritatea sistemului judiciar, iar în anii următori, prin rapoartele MCV s-au observat paşi mai mari din partea CSM în ceea ce priveşte integritatea, inclusiv proiecte cu parteneri internaţionali. S-a observat şi sporirea investigaţilor vizând  magistraţi, în special în 2013, 2014 şi 2015.

§  Cât priveşte răspunderea disciplinară, s-a observat că hotărârile CSM au devenit mai previzibile în comparaţie cu 2013, existând mai puţine variaţii între deciziile CSM şi soluţiile în căile de atac la ÎCCJ.

 

Ř   Raportul Comisiei Europene reia o temă recurentă, menţionată pentru prima dată în raportul publicat în 22 ianuarie 2014, referitoare la eficienţa moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziţia Consiliului, acestea asigurând doar o compensaţie morală, declarativă a magistraţilor vizaţi de atacuri publice. Astfel, se apreciază, cu trimitere la recomandările formulate în raportul precedent că, în ceea ce privește independența justiției, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță.

 

Ř  Raportul evidenţiază, pentru anul 2016 :

·         Contribuţia CSM, alături de ÎCCJ şi CCR la asigurarea echilibrului puterilor în stat în cursul anului 2016 (deciziile CCR pentru stabilirea unui mandat colegial al membrilor CSM, privind amendamentul la legea privind Statutul aleşilor locali ori cea referitoare la conflictul de interese).

·          O creştere a criticilor faţă de magistraţi şi instituţiile din justiţie, în special faţă de DNA, tiparul fiind lansarea unor afirmaţii în spaţiul public prin intermediul social medial, posturi TV sau chiar pagini oficiale ale unor instituţii de stat.

·         Procedurile de numire în funcţii cheie în magistratură, subliniind importanţa  unor proceduri de selecţie transparente şi bazate pe merit. Au fost trecute în revistă procedurile de numire a Procurorului General, procurorului şef DNA şi a adjuncţilor săi, observându-se  dificultăţile în numirea adjuncţilor Procurorului General şi considerându-se că aceste din urmă cazuri nu au fost de natură să îndeplinească recomandările sus-amintite. Se remarcă însă că niciuna dintre persoanele numite nu a ridicat probleme de integritate şi profesionalism ori controverse în rândul magistraţilor sau a societăţii civile.

·          Procedura de selecţie a preşedintelui ÎCCJ, derulată în anul 2016, a fost apreciată ca fiind deschisă şi transparentă.

 

Ř  În ceea ce priveşte reforma judiciară, deşi este considerată de către sistemul judiciar şi societatea civilă ca fiind un succes,  la 3 ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale,  raportul constată, în continuare, lipsa unei stabilităţi legislative, generată în principal de procedurile parlamentare recurente, precum  şi amânarea succesivă a  dispoziţiilor care au necesitat noi infrastructuri, „ ceea ce sugerează deficienţe la nivelul planificării”.

 

Ř  Referitor la respectarea procesului echitabil - Comisia MCV a constatat că în ceea ce  priveşte tipologia  plângerilor la CEDO, îndreptate împotriva României cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, există, la acest moment, mai puţine cauze privind durata procedurilor civile sau lipsa unei anchete penale efective, crescând în schimb plângerile privind condiţiile de detenţie.

 

Ř  Raportul menţionează, alături de instrumentele specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, eficienţa unor măsuri manageriale precum reuniunile periodice, iniţiate în anul 2015, a reprezentanţilor CSM, INM şi  reprezentanţilor curţilor de apel, elaborarea de către CSM a unui portal şi a unui forum pentru judecători, precum şi a portalului de jurisprudenţă ROLII, în consolidarea unei jurisprudenţe unitare, toate aceste instrumente indicând „o schimbare de paradigmă culturală în ceea ce priveşte consecvenţa în cadrul sistemului judiciar „.

 

Ř  Raportul identifică ca principale obstacole privind practica unitară calitatea legislaţiei, aplicarea uniformă a legii şi implementarea uniformă a hotărârilor instanţelor de către administraţia publică; se observă importanţa formării în ceea ce priveşte redactarea motivărilor, precum şi nevoia de timp suficient pentru redactare.

Ř  Raportul notează înfiinţarea Consiliului de management strategic alcătuit din ministrul justiţiei, preşedintele CSM, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general, cu rol de stabilire a priorităţilor generale ale sistemului judiciar. Se aşteaptă din partea Consiliului sprijin pentru unele probleme ce sunt o responsabilitate comună: buget, resurse umane, grefieri, sedii, sisteme IT. De asemenea, este notată dezvoltarea instrumentelor de monitorizare şi management a activităţilor, respectiv STATIS, precum şi faptul că aceste analize sunt publicate de către CSM periodic.

 

       Consiliul Superior al Magistraturii apreciază pozitivă restrângerea recomandărilor-cheie conţinute în Raportul Comisiei Europene publicat astăzi, ia act de recomandările formulate de Comisie în domeniul său de competenţe şi atribuţii privind:

Ř  necesitatea asigurării unei „ proceduri clare şi robuste” pentru numirea în poziţii cheie din magistratură,

Ř   continuarea raportărilor sale privind apărarea independenţei justiţiei şi apărării reputaţiei, independenţei şi imparţialităţii magistraţilor,

        De asemenea, a luat act de recomandarea privind elaborarea unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării (conform Raportului: “acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise, periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale şi să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor”).

 

           Raportul va fi analizat şi discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate şi publicate măsurile necesare, pe domeniul de competenţă, pentru continuarea şi consolidarea acţiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

 

 

 

CONSILIUL  SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

.