Consiliul Superior al Magistraturii este preocupat de adoptarea unor măsuri concrete pentru înlăturarea deficienţelor relevate în Raportul de Monitorizare pentru România al Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006. Măsurile concrete adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii în data de 12 octombrie 2006 pentru înlăturarea deficienţelor menţionate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 26 septembrie 2006 sunt următoarele:
1. Interpretarea şi aplicarea unitară a legii
 În Raportul Comisiei Europene s-a evidenţiat efortul de unificare a jurisprudenţei, dar s-a reţinut faptul că nu a fost încă pe deplin asigurată o interpretare şi aplicare unitară a legii la nivelul întregii ţări. Pentru remedierea, aplicării neunitare a legislaţiei, Plenul C.S.M. a aprobat în şedinţa din 7 iunie 2006 proiectul de act normative privind unificarea practicii judiciare.  Acest proiect a fost transmis Ministerului Justiţiei, ce are iniţiativă legislativă, în vederea modificării Codului de procedură civilă, a Codului de procedură penală, precum şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, urmând ca iniţiatorul să definitiveze proiectul.
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, aprobat de către CSM, cuprinde următoarele propuneri legislative :
-modificarea şi completarea dispoziţiilor referitoare la recursul în interesul legii, cuprinse în Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală în sensul precizării mai clare a condiţiilor în care Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie şi colegiile de conducere ale curţilor de apel pot promova un recurs în interesul legii la Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, modalităţile de susţinere a recursului şi procedura de soluţionare a acestuia de către Secţiile Unite ale instanţei supreme -completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,republicată, prin stabilirea în competenţa Secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a soluţionării sesizărilor pentru interpretarea unor dispoziţii legale formulate de instanţele de recurs. Dezlegarea dată problemei de drept prin decizia pronunţată în completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de recurs în soluţionarea cauzei
 - a fost reglementată procedura de soluţionare a cererii privind         unificarea practicii judiciare în cazul în care se constată că o problemă de drept a fost soluţionată în mod diferit în cadrul unei Secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În acest sens, CSM a trimis o adresă prin care a solicitat să i se comunice de către curţile de apel problemele de drept care au generat practică neunitară. Datele primite până în prezent au fost sistematizate de către Direcţia Legislaţie, documentare şi contencios, constatându-se că au existat puţine cazuri în care colegiile de conducere au exercitat dreptul de a declara recurs în interesul legii.
Până la adoptarea actului normativ mai sus menţionat, s-a hotărât ca Direcţia legislaţie, documentare şi contencios a Consiliului Superior al Magistraturii să monitorizeze în continuare problemele de drept care au fost soluţionate în mod diferit de instanţele judecătoreşti, să analizeze şi să identifice posibile măsuri, în scopul responsabilizării colegiilor de conducere ale curţilor de apel, în vederea exercitării de către acestea a dreptului de a declara recurs în interesul legii.
Întrucât urmează a fi elaborate şi adoptate noile coduri de procedură civilă şi penală, s-a hotărârât ca, după intrarea în vigoare, să se monitorizeze, prin intermediul Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios, impactul pe care îl au aceste acte normative în activitatea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în scopul identificării problemelor ridicate de interpretarea şi aplicarea în practică a normelor procedurale, urmând ca, după informarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, acesta să decidă dacă se impun unele modificări legislative.
2. Existenţa unui potenţial conflict de interese  în materie disciplinară, rezultat din faptul că 5 dintre cei 14 membri aleşi ai Consiliului deţin funcţii de conducere la instanţe ori parchete
În ce priveşte problema susmenţionată, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.375, pronunţată în data de 6 iulie 2005, a fost modificată Legea nr.247/2005, iar membrilor actuali ai CSM li s-a acordat posibilitatea de a alege între suspendarea din funcţiile avute în sistemul judiciar (de judecător sau procuror, inclusiv pentru cei care deţin funcţii de conducere), astfel încât să lucreze exclusiv pentru Consiliu, sau păstrarea funcţiilor pe care le deţin, astfel încât să lucreze atât în cadrul sistemului judiciar cât şi în cadrul CSM. De asemenea, prin aceeaşi decizie s-a statuat că funcţiile judiciare ale membrilor aleşi din viitorul CSM vor fi suspendate de jure.
Prin urmare, până la alegerile din 2010, membrii actualului CSM pot avea dublă calitate, însă este de remarcat faptul că 3 din cei 5 membri CSM  la care se face referire au declarat că au optat în favoarea calităţii de membru permanent, astfel că, în perioada imediat următoare, vor mai fi doar 2 membri CSM în situaţia de a deţine dublă calitate.
Pe site-ul CSM va fi menţionată această împrejurare.
3. Obiectivitatea marii majorităţi a judecătorilor şi procurorilor inspectori nu este suficient garantată, impunându-se recrutarea de noi inspectori, în conformitate cu noua procedură, pentru a reduce numărul de posturi vacante şi pentru a creşte reprezentativitatea regională în rândul inspectorilor Cauza acestui punct de vedere  se explică prin faptul că majoritatea inspectorilor judiciari vin din instanţe şi parchete din Bucureşti. În mod evident, aceasta cauzează o situaţie dezechilibrată deoarece inspecţiile se realizează la instanţe şi parchete din întreaga ţară. Problema ar putea fi rezolvată prin introducerea unor „inspectori regionali" în diverse zone ale ţării.  S-a propus evaluarea necesităţii de a se înfiinţa inspectori regionali şi, în eventualitatea în care se va lua o decizie în acest sens, constituirea unui grup de lucru care să elaboreze un act normativ referitor la structura corpului de inspecţie regională şi la competenţele acestuia.
Cu referire la stabilitatea inspectorilor, s-a propus examinarea acestui aspect în corelaţie cu menţinerea statutului de magistrat după încheierea mandatului de inspector. De asemenea, s-a propus informarea, în mod periodic, a magistraţilor cu privire la noua procedură de recrutare a inspectorilor judiciari.

Purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii
judecător Cecilia Morariu